Bruxelles-ul pune Ungaria cu botul pe labe. Budapesta s-a speriat de pierderea fondurilor europene și a întocmit rapid un proiect de lege anticorupție în acord cu standardele UE

Guvernul Ungariei a trimis luni în parlament primul dintr-o serie proiecte de lege anticorupţie în încercarea de a evita pierderea unor fonduri europene de miliarde de euro.

Comisia Europeană a recomandat duminică suspendarea a 65% din fondurile europene de coeziune (aproximativ 7,5 miliarde de euro) din cauza a ceea ce consideră a fi eşecul Ungariei de a combate corupţia şi de a respecta statul de drept.

Bruxellesul a stabilit de asemenea o serie de cerinţe pe care Ungaria trebuie să le îndeplinească pentru a accesa finanţarea, inclusiv o nouă legislaţie, şi despre care Budapesta a spus că vor fi respectate.

Ministrul Justiţiei, Judit Varga, a scris pe pagina sa de Facebook că a înaintat primul proiect de lege în parlament, în contextul în care guvernul "se va concentra pe pregătirea şi implementare angajamentelor (faţă de UE) în următoarele săptămâni şi luni".

"Ungaria va putea intra în 2023 fără să piardă fonduri UE", a precizat Judit Varga.

Proiectul de lege modifică legislaţia cu privire la cooperarea Ungariei cu biroul antifraudă al UE, OLAF, garantând că OLAF primeşte sprijin din partea reprezentanţilor autorităţii fiscale ungare în investigaţiile sale asupra proiectelor finanţate de UE şi obţine acces la date şi documente la faţa locului.

Cazul Ungariei este primul în cadrul unui nou mecanism al UE menit a proteja mai bine statul de drept şi a combate corupţia în blocul comunitar.

Premierul naţionalist Viktor Orban, aflat la putere din 2010, a avut dispute în mod repetat cu Bruxellesul în legătură cu politicile sale despre care Comisia Europeană susţine că erodează democraţia. (sursa: Agerpres)

Context. Parlamentul European  a votat la 15 septembrie, cu 433 voturi pentru, 123 împotrivă și 28 de abțineri, pentru un raport în care se spune că Ungaria a devenit „un regim hibrid de autocrație electorală” sub conducerea guvernului naționalist al lui Viktor Orban.

Votul pentru acest raport este, în principal, simbolic, dar numește Ungaria pentru că nu ar fi respectat valorile consacrate în tratatul UE, cum ar fi „respectul pentru demnitatea umană, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept și respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor aparținând minorităților”.

În raport se mai spune că democrația și drepturile fundamentale din Ungaria s-au erodat prin „eforturile deliberate și sistematice ale guvernului maghiar” de când PE a lansat o investigație privind normele democratice din Ungaria în 2018.

„Este de neiertat faptul că, în timp ce oamenii suferă din cauza efectelor economice grave ale inflației din timpul războiului și a sancțiunilor greșite, Parlamentul European atacă din nou Ungaria", a reacționat Balazs Hidveghi, deputat Fidesz în PE, citat de Radio Europa Liberă.

În 2019, Ungaria a devenit prima țară din UE care a pierdut statutul de democrație consacrată în evaluarea anuală a grupului pentru drepturile omului Freedom House din Washington. 

Până la recomandarea Comisiei Europene privind suspendarea unei părțim importante din fonduri, autoritățile maghiare nu păreau foarte gărbite să înceapă reformele. În 2021, ministrul maghiar de finanțe, Mihaly Varga, spunea chiar că, dacă UE va continua criticile, Budapesta s-ar putea să-și reconsidere apartenența la blocul european până la sfârșitul acestui deceniu.

Războiul din Ucraina nu a făcut decât să adâncească disensiunile dintre Budapesta și Bruxelles. Recent, Orban a cerut din nou ridicarea sancțiunilor europene împotriva Rusiei din cauza presupusei lor ineficiențe.

Marea majoritate a maghiarilor, inclusiv cei mai mulți dintre alegătorii Fidesz, ar prefera însă ca Ungaria să rămână în UE. Potrivit unui sondaj realizat în februarie 2022 , dacă țara ar organiza din nou un referendum privind aderarea la UE, 86% dintre cetățeni ar vota pentru și doar 9% ar vota împotriva rămânerii în UE.