"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Generalul Patrick Sanders, numit recent în fruntea Armatei britanice, a avertizat forțele militare din subordine să fie pregătite pentru un nou război continental, având în vedere că invazia demarată de Rusia în Ucraina pune serios în pericol stabilitatea globală.
Potrivit Daily Mail, într-un mesaj către trupele britanice, generalul Sanders a precizat că dimensiunea amenințării reprezentate de Rusia indică faptul că „am intrat într-o nouă eră de instabilitate și insecuritate” .
„Mai presus de orice, datoria mea este să fac armata noastră cât mai letală și eficientă”, a mai precizat generalul în mesajul său, interpretat de Daily Mail drept un avertisment serios în sensul unei posibile confruntări militare cu Rusia, numind potențialul conflict armat „Al Treilea Război Mondial”.
Avertismentul lui Patrick Sanders, 56 de ani, general cu o impresionantă experiență de front (Kosovo, Bosnia și Herțegovina, Irak, Afganistan), vine în contextul în care liderul rus Vladimir Putin a amenințat țările membre NATO, săptămâna aceasta, și a făcut o serie de remarci uluitoare cu privire la țările baltice și alte state ex-sovietice spunând că acestea sunt, de fapt, părți ale Rusiei „istorice”.
Daily Mail mai scrie că afirmațiile lui Putin au venit ca o replică dură la declarația președintelui din Kazahstan, Kassym-Jomart Tokaiev, care a reușit să șocheze pe toată lumea afirmând, chiar în fața despotului de la Kremlin, în cadrul forumului economic de la Sankt Petersburg, că țara sa nu va recunoaște autoproclamatele republici populare din Donețk și Lugansk pe care le-a catalogat drept „teritorii cvasi-statale”.
„Din acest motiv nu recunoaștem Taiwanul, Kosovo, Osetia de Sud sau Abhazia…pentru că aplicăm acest principiu al teritoriilor cvasi-statale care, în opinia noastră, este valabil și în cazul republicilor Donețk și Lugansk”, a mai spus Tokaiev, unul dintre cei mai apropiați aliați ai lui Putin, declarația acestuia fiind considerată de majoritatea analiștilor drept o sfidare cel puțin surprinzătoare la adresa ambițiilor Kremlinului care, de altfel, recunoștea oficial, pe 21 februarie, independența celor două republici separatiste din estul Ucrainei.
Afirmațiile lui Tokaiev au fost ascultate cu calm (cel puțin aparent) de Putin care a replicat: „Ce e Uniunea Sovietică? Este, de fapt, Rusia istorică”, referindu-se apoi la prietenia Rusiei cu Kazahstanul și la revoltele populare produse la începutul acestui an, când președintele Tokaiev a avut nevoie de ajutorul Moscovei pentru restabilirea ordinii.
Maximilian Hess, din cadrul Foreign Policy Research Institute, a comentat pentru The Telegraph schimbul de replici de la Sankt Petersburg, apreciind că răspunsul lui Putin a conținut, în mod evident, o amenințare la adresa lui Tokaiev și nu numai.
Altfel, lungul discurs susținut de Putin în fața participanților la Forumul Economic de la Sankt Peterdburg, a fost împănat cu numeroase aprecieri critice la adresa Statelor Unite „care se joacă de-a Dumnezeu” și trateaza alte state ca pe niștii colonii. Liderul rus a respins, de asemenea, categoric, impactul devastator pe care l-ar avea asupra economiei Rusiei sancțiunile impuse de țările vestice.
„Nimic nu va mai fi ca înainte”, a mai avetizat Putin al cărui discurs a suferit o întâziere de cel puțin 90 de minute ca urmare a unui atac al hackerilor.
„Nu mai este posibil să ignorăm” că aceste schimbări „tectonice” în politica globală, economia globală, tehnologie și relațiile internaționale vor duce la „schimbări fundamentale, fără echivoc inexorabile”, a adăugat Putin.
El i-a amenințat voalat și pe oligarhii care încearcă să părăsească țara sau nu-i mai sunt loiali. „Nicăieri nu e mai sigur ca la tine acasă. Cei care nu vor să asculte au pierdut deja milioane în străinătate”, a mai spus el.
În ce privește „operațiunea militară specială” din Ucraina, Putin a precizat că scopul principal al acesteia este apărarea „poporului rus” din regiunea Donbass. „Occidentul a refuzat categoric să-și îndeplinească obligațiile asumate anterior, fapt care a făcut imposibilă stabilirea unor noi înțelegeri cu acesta. (…) În aceste circumstanțe, pe fondul creșterii riscului și amenințărilor la adresa noastră, decizia de demara o operațiunea militară specială a fost una provocată, o decizie dificială, dar forțată de împrejurări”, a mai spus Putin.
Unul dintre cei mai vehemenți susținători ai Ucrainei, premierul britanic Boris Johnson, care a fost din nou într-o vizită-surpriză la Kiev - la doar o zi după cea întreprinsă de președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz, premierul Italian Mario Draghi și președintele Klaus Iohannis – a ieșit cu declarații tăioase, în contrapondere evidentă la cele afirmate de liderul francez care militează pentru reluarea negocierilor cu Rusia.
Johnson a precizat că este foarte important ca ruşii să fie împiedicaţi să „îngheţe" conflictul, pentru a-şi putea consolida câştigurile înainte de a organiza un nou atac.
„Ar fi o catastrofă dacă Putin ar câştiga", a mai spus Johnson.
„Nimic nu i-ar plăcea mai mult decât să spună: 'Să îngheţăm conflictul, să avem un armistiţiu ca în 2014'. Pentru el asta ar fi o mare victorie. Am avea o situaţie în care Putin va reuşi să-şi consolideze câştigurile şi apoi să lanseze un alt atac", a atras atenţia şeful guvernului de la Londra.
„Trebuie să transmitem cu claritate că-i sprijinim pe ucraineni în ambiţiile lor de a-i izgoni pe ruşi, de a izgoni armatele lui Putin, din toate locurile pe care le-au obţinut din 24 februarie, şi să ne asigurăm că ucrainenii nu sunt încurajaţi să facă o pace proastă, ceva care pur şi simplu nu va rezista", a adăugat liderul britanic.
În convorbirile sale cu preşedintele Zelenski, Boris Johnson a afirmat că ţara sa este gata să antreneze zeci de mii de soldaţi ucraineni în timp ce continuă luptele împotriva ruşilor.
