Merkel, prima apariție publică de la debutul invaziei rusești. Fostul cancelar german nu regretă felul în care a gestionat relația cu Putin și că s-a opus primirii Ucrainei în NATO. „Nu era țara care este astăzi. Era divizată, imatură din punct de vedere democratic și acaparată de oligarhi”


Merkel, prima apariție publică de la debutul invaziei rusești. Fostul cancelar german nu regretă felul în care a gestionat relația cu Putin și că s-a opus primirii Ucrainei în NATO. „Nu era țara care este astăzi. Era divizată, imatură din punct de vedere democratic și acaparată de oligarhi”

Fostul cancelar german Angela Merkel spune că nu are niciun regret și nu are de ce să prezinte scuze pentru modul în care a gestionat relația cu Vladimir Putin în timpul mandatelor sale, arătând că liderul rus ar fi perceput, în 2008, aderarea Ucrainei la NATO – blocată de Germania – drept o declarație de război. 

În plus, Ucraina, imatură din punct de vedere democratic și acaparată de oligarhi, ar fi fost mult mai puțin pregătită pentru o invazie rusească decât este astăzi, a mai arătat Merkel. 

„Ar fi fost total nepotrivit să spun că nu are niciun sens să vorbesc cu omul ăsta”, a precizat Merkel, marți, referindu-se la Putin, pe scena teatrului Berliner Ensemble, în prima sa apariția publică după părăsirea postului de cancelar produsă cu jumătate de an în urmă. 

„Este o mare tragedie că nu a funcționat ce am încercat atunci, dar cel puțin nu-mi pot reproșa că nu am încercat”, a mai spus fostul cancelar german.

În ce privește planul de aderare la NATO pentru Ucraina și Georgia, susținut de Statele Unite în 2008, Merkel a explicat că „Ucraina nu era țara care este în prezent. Era o Ucraină foarte divizată și chiar și forțele reformatoare (Iulia Timoșenko și Viktor Iușcenko) erau profund în dezacord”, adăugând că știa cum gândește Putin și că a dorit să evite să-l provoace.

Ea susține că deși a blocat aderarea Ucrainei la NATO, intențiile sale au fost bune. „Nu poți deveni membru al Alianței de pe zi pe alta. Este un proces amplu și sunt absolut convinsă că Putin ar fi întreprins ceva rău contra Ucrainei”, a mai precizat Merkel. 

Acordurile de la Minsk din 2014 și 2015 au fost semnate de fostul președinte ucrainean Petro Poroșenko, după invadarea Crimeii de către Rusia și după izbucnirea conflictului din Donbass, urmărind, în principiu, o soluționare politică. Au fost însă vehement criticate în anii următori pentru concesiile teritoriale, însă Merkel le apără spunând că doar așa Ucraina a putut câștiga timp. 

„Au calmat temporar problemele și au dat Ucrainei timp ca să devină țara care este astăzi”, a mai spus fostul cancelar, lăudând atitudinea și eroismul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. 

În ce privește atitudinea aparent prietenoasă manifestată de Germania față de Kremlin, Merkel spune că a simțit acut, în toți cei 16 ani cât a ocupat funcția de cancelar, problemele geopolitice produse de prăbușirea Uniunii Sovietice. „Pur și simplu Războiului Rece nu i s-a putut pune capăt într-un mod adecvat…Rusia a constituit mereu o problemă”, a explicat fostul cancelar.

Merkel a dezvăluit că a început să ia în serios perspectiva unei invazii rusești în Ucraina abia în ultimele săptămâni ale mandatului său, când a participat la summitul G20 de la Roma, iar succesorul său, Olaf Scholz, se pregătea să preia funcția de cancelar.

„Au fost niște indicii și am vorbit mult despre asta. Am înțeles că, din punctul de vedere al lui Putin, acordurile de la Minsk nu mai sunt de actualitate”, a mai spus fostul politician german, condamnând războiul declanșat de Rusia, dar sugerând vag că ar fi și vina Occidentului. 

„Este o greșeală uriașă din partea Rusiei…o încălcare a tuturor normelor de drept internațional care permiteau Europei să trăiască în pace. (…) Nu împărtășesc punctul de vedere al lui Putin, să fie clar. Dar este evident că nu am reușit să creăm o arhitectură de securitate care să fi fost capabilă să prevină războiul din Ucraina. Și ar trebui să ne gândim serios și la asta”, a mai spus Merkel, respingând categoric criticile privind iluzia că agresivitatea militară (tradițională) a Rusiei ar fi putut fi „democratizată” (sau temperată) printr-o serie de avantaje și concesii comerciale din partea Occidentului. 

„Nu am crezut că Putin ar putea fi schimbat cu ajutorul comerțului”, a mai spus Merkel, precizând că a fost convinsă că Vestul, în ciuda legăturilor politice imposibile cu Moscova, trebuia să păstreze câteva conexiuni economice cu aceasta.

„(răspunsul militar) Este singura limbă pe care o înțelege Putin. Și a avut ocazia să vadă că noi, nu doar Germania, ci toți aliații vestici, nu mai putem lovi cu aceeași putere ca-n vremea Războiului Rece”, a mai spus Merkel, respingând și criticile potrivit cărora, în timpul mandatelor sale, nu a fost preocupată de întărirea armatei Germaniei. 

SURSE: The Guardian, BBC

 

„Podul” este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.