Profesorul Mark Galeotti, istoric și expert în securitatea Rusiei, publicat și în limba română de editura Humanitas, afirmă într-un interviu pentru TVR că liderul rus Vladimir Putin nu vizează Moldova sau România și nici țările baltice, cu Ucraina situația fiind însă mult diferită pentru că nu o consideră o țară „adevărată”.
Galeotti vorbește și despre spulberarea mitului invincibilității liderului rus, afirmând că acesta s-a bazat decenii întregi „pe cacealma şi intimidare”.
Mark Galeotti pentru TVR (interviul video integral la finalul textului):
„Nu cred că vrea (să atace România, Moldova, țările baltice, n.red.). Şi nu pentru că ar fi un om de treabă. La drept vorbind, el e mai puţin misterios decât am crede. El ne spune ce vrea, spune asta de multă vreme. Nu crede că Ucraina e o ţară adevărată, fiindcă face parte din sfera istorică de influenţă a Rusiei. După părerea lui, Rusia trebuie, de drept, să controleze o anume zonă. Şi există regiuni care sunt doar dependente de Rusia. Nu vrea controlul în Kazahstan etc. Însă Bielorusia şi Ucraina sunt altceva. El crede că Rusia are dreptul istoric asupra lor. Asta e foarte important„
„În schimb Estonia, România etc. sunt, pentru el, ţări separate. I-ar plăcea ca Rusia să-şi exercite influenţa asupra lor? Fireşte. Dar i-ar plăcea să-şi exercite influenţa şi asupra Belgiei sau Boliviei, de exemplu, dacă ar putea. Însă acestea sunt priorităţile lui.
În plus, o mare parte din politica externă a lui Putin s-a bazat pe cacealma şi intimidare. Toţi şi-au spus 'Să nu-l provocăm prea tare!'. Ei bine, acum i-am văzut cărţile din mână şi sunt foarte slabe. Nu poate duce un război în Ucraina, nu are destui soldaţi. Nu se poate pune cu NATO, care are efective militare mai mari şi mai bune ca ale Rusiei. Nu mai poate să terorizeze ţările din jur. Gândiţi-vă la ce s-a întâmplat cu Suedia şi Finlanda.
Multă vreme, politica lui a fost 'Dacă intraţi în NATO, o să vi se întâmple ceva rău'. Iar acum, ele au intrat, iar el e nevoit să spună 'Nu ne deranjează'. Pentru el, asta e o înfrângere politică. Într-un fel, e un moment ca din 'Hainele cele noi ale împăratului'. Toată lumea credea că poartă o armură, iar acum vede că, de fapt, e gol. Mai bine nu vă aduceam în minte imaginea asta. În lumea rusă există şi voci, precum cele ale unor preoţi sau ale unor politicieni, care spun: 'Ţările baltice vor fi nevoite să ni se alăture. Moldova va veni iar acasă'. Ce e asta? E un fel de reacţie la eşec. E chiar interesant. Cu cât prestaţia Rusiei e mai slabă, cu atât mai ambiţioasă şi mai agresivă e retorica sa.
Altfel spus, ce i-a mai rămas? Aşa că eu aş spune să ascultăm mai relaxaţi toate aceste vorbe. Să fim atenţi la ce spun oamenii lui Putin. Ceilalţi pot să spună ce vor. Logica istoriei duce acum spre Vest.
Aţi pomenit de Moldova, o ţară care, după părerea mea, a fost neglijată în mod ruşinos, mult prea mult. De NATO, de UE, de Occident. Iar acum, lumea îi acordă atenţie. Poate din cauza celor 15.000 de soldaţi ruşi din Transnistria, care, de fapt, nu pot face nimic semnificativ. Însă ideea e că începem să-i acordăm atenţie Moldovei. Şi tocmai pentru că a crescut posibilitatea să fie ameninţată, au crescut şi şansele să fie luată în serios, dacă vrea să devină parte a comunităţii europene. Aceasta e ironia: ruşii n-au decât să spună toate lucrurile astea! Nu vor face decât să împingă mai multe ţări şi neamuri către Vest”
Potrivit siteului editurii Humanitas, Galeotti este expert în istoria modernă, politica și securitatea Rusiei. Autor prolific, printre cele mai recente cărți ale sale se numără: A Short History of Russia (2021; ed. rom.: O scurtă istorie a Rusiei, Humanitas, 2021), Armies of the Russian-Ukrainian War (2019), We Need to Talk About Putin (2019; ed. rom.: Hai să vorbim despre Putin!, Humanitas, 2021), Russian Political Warfare: Moving Beyond the Hybrid (2019), Kulikovo 1380: The Battle that Made Russia (2019), The Vory: Russia’s Super Mafia (2018), The Modern Russian Army, 1992–2016 (2017). De asemenea, semnează articole cu regularitate pentru Moscow Times, Raam op Rusland, Business New Europe și numeroase alte publicații. Scrie și pe propriul blog, In Moscow’s Shadows.
Este profesor onorific la University College London și director general la Mayak Intelligence, o firmă de consultanță și cercetare specializată în relațiile cu Rusia. Este bursier al Institutului de Relații Internaționale de la Praga și al Royal United Services Institute de la Londra. A predat istorie la Robinson College, Cambridge, și are un doctorat în științe politice la London School of Economics. A fost șeful Departamentului de istorie de la Universitatea Keele, profesor de afaceri internaționale la Universitatea din New York, profesor invitat la Universitatea Rutgers (Newark), la Universitatea Carolină din Praga și la Institutul de Stat pentru Relații Internaționale al Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse (Moscova). A consiliat mai multe instituții, printre care Comitetul pentru Afaceri Externe al Camerei Comunelor (Marea Britanie), Adunarea Parlamentară a NATO, Interpolul și Comandamentul Suprem al Forțelor Aliate din Europa.