Pentru al doilea an consecutiv, România a înregistrat un record negativ în ce privește natalitatea, anunță Institutul Național de Statistică. Astfel, în 2021 s-au născut cei mai puțini copii din ultima sută de ani, sub 180.000 de nou născuți venind pe lume anul trecut, deci cu câteva zeci de mii mai puțin decât în 2020 (200.000) când iarăși se înregistrase cel mai scăzut nivel din ultimul secol. Și asta în condițiile în care țara noastră a înregistrat un număr record de decese.
Specialiștii apreciază că, în lipsa unor politici publice care să combată scăderea natalității și să încurajeze tinerii să își întemeieze familii cu copii, România se golește, iar fenomenul nu mai poate fi oprit.
„155.000 de locuitori, cu atât a scăzut populaţia natural. Dacă s-ar menține această scădere naturală și în viitor, în mod clar avem în față o populație care nu este sustenabilă din punct de vedere al evoluțiilor viitoare. Sustenabilă, în sensul că scăderea ar putea deveni absolut iremediabilă, orice creștere a natalității ar avea loc, redresare care oricum am privi lucrurile nu ar putea decât să fie moderată”, a declarat Vasile Ghețău, directorul Centrului de Cercetări Demografice al Academiei Române, preluat de stirileprotv.ro.
Specialiștii în demografie spun că generația din 1961 a fost ultima care a asigurat nivelul de înlocuire.
„Generația din 1961 a fost ultima care a asigurat nivelul de înlocuire. Toate celelalte generații au descendența finală sub nivelul de înlocuire”, mai spune profesorul Ghețău.
În asemenea condiții, numărul profesorilor va trebui redus consistent (nu vor mai avea cui să predea), producătorii de materiale-suport pentru școli sau cei de jucării își vor vedea afacerile în contracție, apărând și alte efecte economice indirecte, scrie și hotnews.ro.
Interesant e că la țară, numărul copiilor născuți în afara căsniciei e mai mare decât la oraș. Ceea ce poate fi și o lovitură dată imaginii de familie tradițională pe care comunitățile rurale încearcă să o promoveze. Sunt câteva județe în care copiii născuți în mediul rural în afara căsătoriei trec de 50%: Călărași, Ialomița, Teleorman sau Mureș, de exemplu.
Peste 70% dintre cupluri spun că momentan nu își doresc copii. Aspectele financiare - situația financiară și incertitudinea cu privire la siguranța locului de muncă sunt determinante în decizia de a (mai) avea un copil.
Între timp, crește numărul românilor care se stabilesc în străinătate și își întemeiază acolo familii. În Germania, de exemplu, copiii români erau pe locul doi ca număr, după copiii nemților.
În acest moment, în România nu există o strategie guvernamentală care să încurajeze tinerii să își întemeieze o familie și să aibă copii. Programele autorităților au rămas la nivel de propuneri. 242 de creșe ar urma să fie construite în următorii doi ani.
„Din momentul în care ai aflat că eşti însărcinată, costurile încep să crească, pentru că sunt controale medicale care sunt nenumărate și sunt costuri pentru mama. Copilul în sine, în primii ani de viață, costurile cu creșterea copilului sunt cel puțin duble față de costurile pentru întreținerea unor preșcolar și școlar, este dependent și trebuie să îi cumperi multe lucruri”, spune Irina Granzulea președinte Asociația Familiilor Numeroase:
Ioana Grindean, Ready Nation Ro: „A avea servicii de educației timpurie de calitate, accesibile. A garanta un loc în astfel de servicii fiecărui copil care se naște este fără îndoială un sprijin pentru copii și ajută părinții sau tinerii adulți să accepte mai ușor apariția în viața lor a unui copil sau al celui de al doilea copil.”