Ciucă, pus pe jar de încă o dezvăluire: ar fi obținut fraudulos gradul de general. Precizările Emiliei Șercan

Emilia Șercan, jurnalista care a devoalat o serie de elemente ce relevă că teza de doctorat a premierului Nicolae Ciucă este plagiată într-o proporție covârșitoare, puncta pe 18 ianuarie, în emisiunea "Bună, România!" de la B1TV, un alt detaliu incomod pentru șeful Guvernului. Mai precis, cu scopul de a fenta un examen dificil, Nicolae Ciucă ar fi optat pentru susținerea unei teze de doctorat în vederea obținerii gradului de general. Astfel, în ipoteza în care se va confirma că doctoratul cu pricina este plagiat, Ciucă ar trebui cel puțin degradat militar. 

CITIȚI ȘI: Emilia Șercan dezvăluie: premierul Nicolae Ciucă a plagiat grosolan în teza de doctorat! În cel puțin 42 de pagini, șeful Guvernului a preluat conținut din alte lucrări fără a-l atribui autorilor originali

Întrebare: La ce i-a folosit acest doctorat?  

Emilia Șercan: În sistemul militar doctoratul a fost inclus în anul 2001 ca modalitate de avansare în carieră. În Ghidul Carierei Militare, care a fost adoptat în 2001, a fost inclusă o prevedere care spunea că pentru a deveni general, dacă ai un titlu de doctor nu mai dai un examen care era destul de dificil. Foarte multe persoane din Armată au preferat mai degrabă să obțină un titlu de doctor decât să dea acel examen pentru a obține gradul de general. Domnul Ciucă în momentul în care a susținut doctoratul și a urmat studiile doctorale era locotenent colonel, următorul grad era colonel, iar ulterior a devenit general în anul 2010.  

Întrebare: Gradul militar de general nu e oferit prin decret prezidențial? E nevoie de un examen?  

Emilia Șercan: Sigur că da. El e oferit practic prin decret prezidențial. Decretul prezidențial doar atestă înaintarea în grad. De exemplu și procurorii din România sunt numiți în funcție prin decret prezidențial, respectiv sunt pensionați prin decret prezidențial. La fel se întâmplă și în cazul generalilor, numai că în cazul generalilor este această condiție obligatorie a examenului pentru a obține poziția de general, care e considerat un grad de ofițer superior. E clar că pentru oamenii din sistemul militar doctoratul a părut a fi o opțiune mult mai ușoară pentru a înainta în grad decât orice altceva. 

De asemenea, jurnalista Emilia Șercan a precizat ieri pe Facebook că solicitarea pe care Nicolae Ciucă a trimis-o către UNAP de a-i fi analizată teza de doctorat nu reprezintă nimic altceva decât "praf în ochi" aruncat în ochii cetățenilor mai puțin informați, întrucât singura instituție abilitată legal să ia măsuri pe o asemenea speță este CNATDCU.

Emilia Șercan: "Cum televiziunile de știri din România fie nu au abordat subiectul plagiatului premierului Nicolae Ciucă, fie au dat doar reacția acestuia la ceva ce nu au prezentat anterior ca s-a întâmplat, am decis să răspund la toate solicitările colegilor de breaslă care mi-au cerut interviuri sau declarații. Așa că abia acum ajung să zic și eu câteva lucruri despre reacția publică de ieri a premierului Ciucă.  

- Solicitarea analizării tezei pe care a trimis-o ieri la UNAP sună bine pentru publicul care nu știe prevederile legislației referitoare la doctorate. Mai simplu spus, e praf în ochi. Comisia de etică a UNAP poate legal emite doar un punct de vedere, care are valoare juridică zero. Comisia de etică a UNAP nu poate lua decizia de menținere sau retragere a unui titlul de doctor.  

- Singura instituție care emite verdicte de menținere sau de retragere a titlului de doctor este CNATDCU, însă CNATDCU nu se poate autosesiza, trebuie sesizat. Dacă voia să soluționeze în mod real chestiunea plagiatului și nu doar să lase senzația că acționează corect, premierul Ciucă ar fi trebuit să sesizeze direct CNATDCU.  

- Spune premierul Nicolae Ciucă că „alegerea tematicii tezei de doctorat s-a bazat predominant pe experiența personală acumulată în misiunile internaționale”, dar și că „experiența acumulată în misiunile reale și exercițiile la care am participat” au contat la „contribuția originală” a tezei de doctorat. Din ce spune domnul Ciucă, noi ar trebui să înțelegem că teza s-a bazat pe o cercetare empirică, adică pe observații și experimentarea unor situații. Ei bine, astfel de elemente de cercetare empirică nu există în teză.  

- Mai spune premierul Ciucă faptul că acuzația că „unele referiri din notele de subsol nu apar și în lista bibliografică” arată faptul că „lucrarea a fost elaborată onest, fiind menționată cel puțin într-un loc sursa bibliografică”. Aceasta a fost și apărarea lui Victor Ponta, celălalt premier acuzat de plagiat în 2012 și, evident, este greșită. Acele referiri din notele de subsol care nu apar în Bibliografie sunt plagiate la rândul lor.  

- Premierul Ciucă susține că „acuzațiile publice nu se pot susține științific în niciun fel, fapt ce poate fi dovedit și de raportul oricărei metodologii de depistare a similitudinii”. Aici strecoară foarte drăguț ideea că cere ca teza să-i fie analizată cu un soft de analiză a similitudinilor, atât de tare și insistent dorit de apărătorul nr. 1 al plagiatorilor, ministrul Educației Sorin Cîmpeanu. Perfect, teza lui Nicolae Ciucă să fie analizată cu softul, dar anterior să fie digitalizate și sursele pe care le-am indicat ca plagiate, ca teza să poată fi comparate cu acestea.  

- Un alt argument folosit și de Victor Ponta, și de Nicolae Ciucă e că teza de doctorat a fost realizată „conform cerințelor legale existente la acea vreme”.  Haide să vedem ce zicea legea în 2003.  

- Potrivit art. 22 din Hotărârea de Guvern nr. 37/1999 privind organizarea și desfășurarea doctoratului, în vigoare în anul 2003, prevede că „teza de doctorat trebuie să conțină elemente de originalitate specifice domeniului abordat, precum și modalități de validare științifică a acestora”.  

- Condiția originalității era prevăzută și de art. 28, alin. (2), care spune că la susținerea publică a tezei „Dezbaterea se axează pe elementele de originalitate ale tezei de doctorat și pe recunoașterea valorică a rezultatelor obținute”.".