Cum și-a bătut joc statul român de 40 milioane de euro, cu care a îndopat presa de casă în loc să asigure spitalizarea a 5000 de pacienți la ATI. Eșuați și îmbuibați cu bani publici, propagandiștii statului se văicăresc că i-a învins ”Șoșoacă”. Concluziile profesorului Dragoș Paul Aligică

Profesorul Dragoș Paul Aligică explică pe înțelesul tuturor, pe contul de MeWe al domniei sale, cum a irosit statul român nu mai puțin de 40 milioane euro, cu care a îndopat toată presa mainstream, numeroase organizații și o armată de influenceri, pentru a împroșca propaganda statului prin toate gurile de foc posibile, toate aceste instituții/organizații/persoane eșuând puțin spus caraghios, potrivit tuturor datelor existente, actualmente văicărindu-se de dimineața până noaptea târziu că au fost învinse de ”Șoșoacă” și ”șoșocari”, deși, repetăm, au fost și sunt îndopați cu bani publici, în tot acest circ pe care-l cauzează și-l întrețin.

Dragoș Paul Aligică punctează că 40 de milioane de euro ar fi asigurat spitalizarea a 5000 de pacienți la ATI, timp de 10 zile fiecare.  ”Adică: 50.000 cinci zeci de mii zile spitalizare (sau 7140 de săptămâni sau 136 de ani!!!!) spitalizare ATI pentru pacienții români au fost irosite. Pentru ce?!”, întreabă profesorul, analizând rușinoasa decizie a statului de a îmbuiba toată presa cu bani publici, presă care nu doar că a eșuat jenant, dar s-a remarcat și printr-o serie de derapaje cu obiective liberticide. Dincolo de toate aceste, văicărelile propagandiștilor plătiți din banii noștri sunt cel puțin penibile. 

Podul.ro vă prezintă în integralitate comentariile lui Dragoș Paul Aligică: 

”Estimări flotate în mass-media (vedem menționate ca sursă Monitorul de Cluj și Newsweek): 8.000 de euro pentru un pacient cu COVID internat la ATI timp de zece zile cheltuie statul. 

Așadar: Sumele alocate prezenței pe fluxuri și promovării influencerilor, platformelor și mesajelor sunt mult mai mari, dar să luăm prima și singura sumă, la vedere, cunoscută public: 40.000.000 euro cheltuite de stat oficial cu mass-media. 40 milioane euro = 5000 pacienți timp de 10 zile la ATI fiecare. 

Adică: 50.000 cinci zeci de mii zile spitalizare (sau 7140 de săptămâni sau 136 de ani!!!!) spitalizare ATI pentru pacienții români au fost irosite. Pentru ce?!

Ce pot să arate cei din mass-media ca rezultat al acestei investiții făcute în ei? Ei înșiși spun că au fost bătuți în toate felurile posibile și fără drept de apel de Șoșoacă la singurul lucru la care se presupune că se pricepeau: propaganda. Iar singura activitate palpabilă este o continuă plângere publică în acest sens și producerea unui continuu zgomot de fond care a generat și generează o stare continuă de confuzie, anxietate și iritare la nivelul publicului.

Să repetăm, pentru ca ironia acestei situații pare să ne scape: Am alocat echivalentul în resurse naționale a 7140 de săptămâni sau 136 de ani spitalizare ATI de la pacienții români, către un grup de indivizi și organizații, ca să îi vedem pe aceștia văietându-se non-stop că NU au realizat ceea ce trebuiau să realizeze și suprasaturând canalele de comunicare publică cu demascări și pseudopolemici cu alți indivizi și organizații care, zic ei, nu îi lasă să își atingă obiectivul.

Ce altceva puteam să mai facem, ca națiune, ca stat, cu o sumă precum cea în cauză?! 

Puteam mobiliza resursele de expertiză științifică de la universitățile și centrele de cercetare naționale și crea o organizație și rețea națională aptă să constuiască o bază de date, un sistem de monitorizare și analiză și o infrastructură tehnologică și interdisciplinară care să ofere cu adevărat un suport științific pentru deciziile și politicile publice relevante.

Mai mult: infrastructura asta – odată creată – ar fi acoperit TOATE politicile publice, nu doar cele pandemice și de sănătate. Am fi folosit în mod inteligent oportunitatea dată de pandemie de a crea acest sistem național de politici publice și de a investi într-o bază tehnică și infrastructura ce ne lipsește acum. 

Am fi mobilizat resursa națională de expertiză acum nefolosită, am fi creat baza tehnologică și infrastructura pentru următorii 10 ani în acest domeniu și am fi avut un reper realmente științific când vine vorba de decizia publică.

Am fi avut la ora asta ceva de arătat, ceva concret rezultat dintr-o așa masivă realocare de resurse: Am fi avut niște studii privind specificitățile dinamicii pandemice și social-instituționale în România. Am fi dat posibilitatea la sute de cercetători români – cronic subfinanțați și lipsiți de o bază tehnologică modernă – să fie în sfârșit la zi în ceea ce privește finanțarea activității de cercetare (suntem ultimii în Europa!) ȘI ÎN ACELAȘI TIMP această activitate de cercetare ar fi fost racordată în mod aplicat la politicile publice românești, cu prioritate acum cele de sănătate și anti-pandemice”.