Cer public Guvernului României să susțină publicațiile românești care apără Limba și Cultura Română în Basarabia și Bucovina

E indiscutabil: obiectivul primordial al politicii externe românești a fost, este și trebuie să rămână readucerea Basarabiei la Țara-Mamă, între frontierele noastre firești. Acesta este cel mai important deziderat național și istoric al României pentru atingerea căruia nu trebuie precupețit niciun efort. Dezmembrarea României Mari de Rusia comunistă și menținerea ei în capcana Estului, de Rusia imperială, e o rană care doare și sângerează neîncetat – e o datorie de conștiință să o vindecăm, n-avem timp de pierdut. Și această însănătoșire începe, evident, cu modul în care autoritățile de la București găsesc de cuviință să se comporte în raport cu frații noștri de peste Prut.

După mai bine de 30 de ani în care, s-o spunem pe șleau, guvernările din România au bâjbâit în jurul Basarabiei, fie au ignorat-o total, ratând momente și proiecte majore, din nou și din nou, aflu cu stupoare că Departamentul pentru Relația cu R.Moldova (DRRM) a tăiat cu brutalitate fondurile destinate presei tipărite de limba română de dincolo de Prut. Fără explicații, fără argumente, cu o indolență de neîngăduit. Ulterior, DRRM a respins toate contestațiile depuse de organizațiile din R.Moldova.

Acest act, sinonim cu cenzura, condamnă la moarte cel puțin 8 publicații-drapel esențiale pentru românii de dincolo de Prut.

Invoc cazul strigător la cer al prestigioasei reviste ”Literatură și Artă”, despre care Le Figaro titra că a jucat un rol similar cu cel jucat de Televiziunea Română la Revoluție, în ceea ce privește declanșarea și menținerea Mișcării de Redeșteptare Națională din Basarabia. România și ideea de românism au avut de câștigat ani și ani de zile de pe urma activității revistei ”Literatură și Artă”, tribuna de la care au fost lansate cele mai importante manifeste ale românismului și unionismului, fiind un adevărat miracol că această luptă a fost dusă de atâția oameni frumoși, în condițiile în care diverși politruci din România i-au părăsit din nou și din nou celei mai perfide și criminale rusificări.

În pericol de moarte se află și revista ”Limba română”, un alt drapel al românismului unde au fost publicate articole cruciale pentru lupta de emanciapare de sub talpa Rusiei și a KGB-iștilor ei.

Un alt caz strigător la cer este tăierea fondurilor pentru revista ”Natura” – o prestigioasă publicație națională, nu vă lăsați înșelați de titulatură, întrucât tematicile ecologice (dezvoltate profesionist) au reprezentat, la începutul Mișcării de Redeșteptare, pretextul sub care au fost puse pe tapet problematicile naționale, tratate și astăzi număr de număr. Știind prea bine cu ce probleme se confruntă printul în România, vă informez că revista ”Natura” are peste 4300 de abonați, ceea ce, să nu ne ascundem după deget, ar reprezenta o performanță și pentru multe reviste din România, care se adresează totuși la milioane și milioane de cititori, nu doar la segmente mai mult sau mai puțin nișate și nici nu se confruntă cu atacurile cozilor de topor ale Rusiei. ”Natura” e cunoscută în toată Basarabia, ceea ce nu se poate spune absolut deloc și despre presa încă finanțată de România dincolo de Prut.

De asemenea, DRRM a tăiat și fondurile destinate tipăririi săptămânalului de investigații Ziarul de Gardă, unicul ziar de investigații din R.Moldova. În cazul acesta însă, măcar există un portal online.

Atrag atenția că sumele tăiate nu acopereau nici pe departe toate costurile publicațiilor amintite și, în general, cifrele sunt atât de derizorii încât mi se face rușine că o astfel de decizie a putut fi luată de un secretar de stat al PNL și susținută mai apoi de un întreg guvern PNL-USR PLUS-UDMR. Faptul că revistele-simbol decapitate nu mai au tirajele de odinioară, lucru care se întâmplă peste tot în lume, nu justifică să le închizi de o manieră umilitoare, fără să cauți soluții sau măcar mutarea lor pe internet. Asta după toate serviciile pe care aceste tribune ale românismului le-au făcut României. Nu așa te porți cu niște simboluri ale luptei pentru Unire, nu așa te comporți cu oamenii care poartă și au purtat această luptă. O astfel de atitudine nu poate avea circumstanțe atenuante.

Având în vedere cele de mai sus, îi solicit secretarului de stat al DRRM, domnului Adrian Dupu, să își reconsidere degrabă decizia, fiindcă este una pripită care lovește în simboluri fundamentale pe care ne putem întreba, în aceste circumstanțe, dacă le înțelege cu adevărat. Niciun guvernant din România ultimilor trei decenii nu a lovit vreodată în acest mod extrem în presa tipărită de limba română de dincolo de Prut, semnându-i actul de deces. E rușinos și nedrept că un guvern în care PNL este vioara întâia a putut face așa ceva.

Și aceste gesturi agresive nu țintesc doar presa tipărită de limba română din Basarabia. Recent, secretarul de stat al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, doamna Oana Ursache, a decis oprirea finanțării importantei reviste ”Mesager bucovinean”, al cărei public țintă era comunitatea românească din Ucraina, comunitate ignorată dintotdeauna de la București și supusă unor abuzuri de neimaginat din partea autorităților de la Kiev. Îi solicit doamnei Oana Ursache să revină asupra deciziei și să găsească soluții pentru salvarea ”Mesagerului bucovinean”, mai ales că sumele alocate erau din nou derizorii, fiind total de neînțeles sistarea lor pe aceeași rețetă bizară, fără explicații și fără argumente. Nu asta așteaptă românii din Ucraina de la autoritățile din București.

Nu în ultimul rând, fac apel la premierul Florin Cîțu să rezolve degrabă aceste situații stânjenitoare care aduc prejudicii de imagine României în Basarabia și Ucraina, într-un moment în care românii de acolo au nevoie mai mult ca niciodată de înțelegerea și ajutorul autorităților de la București.