EXCLUSIV Investigație. Epigonii Securităţii (VII): Pohoaţă cel loial, spălătorul de plagiatori de la „Nufărul” Academiei de Poliţie

Singura instituție din România abilitată legal să emită un verdict de plagiat în cazul tezelor de doctorat asupra cărora planează suspiciuni este Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU). Dar, aşa cum s-a întâmplat în mai multe cazuri, comisii din cadrul unor universităţi au dat, în prealabil, un alt verdict. Comisia de Etică și Deontologie Universitară de la Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” a luat decizia de menținere a titlului de doctor pentru Adrian Iacob, fostul rector al instituţiei, fiind o hotărâre pur consultativă și fără nicio valoare juridică. Aceeaşi comisie din cadrul Academiei de Poliție funcţionează de ani de zile ca un organism intern care are rolul de a „spăla” imaginea publică a celor care au susţinut teze plagiate la universitatea din subordinea Ministerului Afacerilor Interne. 

Comisia „Nufărul” de la Academia de Poliție a exonerat de plagiat o serie de plagiatori dovediţi în mass-media şi a căror titlul ştiinţifice de doctor au fost retrase de către CNATDCU, fiind vădite încercări de mușamalizare a unor cazuri evidente de furt intelectual. Un alt caz celebru a fost cel al fostului șef al Direcției Generale Anticorupție (DGA) din Ministerul de Interne, Cătălin Alexandru Ioniță, căruia i s-a retras recent titlul de doctor (vezi AICI). Deciziile luate de foștii subordonați şi colegi le-au servit celor doi plagiatori la nivelul imaginii publice și, eventual, pentru a crea impresia că acuzația de plagiat care îl vizează este una nefundamentată, având în spate „interese oculte”. 

Jurnalista Emilia Şercan a adus de nenumărate ori în atenţia publicului „Ecosistemul în care înveți că furtul intelectual poate fi justificat” (vezi AICI). Nicu Pohoaţă este unul dintre cei care şi-a găsit un loc călduţ în habitatul de la Academia de Poliţie şi a reuşit să ajungă chiar vicepreşedinte al Comisiei de Etică și Deontologie Universitară, adjunctul lui Marius Florin Mihăilă, cel supranumit „Spălătorul de plagiate de la Academia de Poliție” (vezi AICI). În februarie 2021, Mihăilă a devenit directorul de cabinet al ministrului de Interne Lucian Bode şi şi-a numit apropiaţii la conducerea Academiei de Poliţie. O afacere cu iz de plagiatori…

Nicu Pohoaţă se încadrează exact în parametrii solicitaţi pentru o funcţie de conducere la Academia de Poliţie: poate fi şantajat cu trecutul său academic.

Între 1981 şi 1985, vicepreşedintele Comisiei de Etică de la Academia de Poliţie a urmat cursurile de licenţă la Universitatea „Al. I. Cuza”, din Iaşi, Facultatea de Istorie şi Filosofie, specializarea Istorie-Filosofie, unde a obţinut şi un doctorat în Istorie (2001). După stagiile din învăţământul preuniversitar, în paralel cu activitatea de profesor titular (1994-2008) la Liceul de Metrologie „Traian Vuia” din Bucureşti, Nicu Pohoaţă a devenit inspector de specialitate la disciplina Istorie pe municipiul Bucureşti (2002-2003) şi lector univ. dr. (asociat, 2004-2007) la Facultatea de Istorie de la Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”, fieful propriei soţii.

Nu se ştie la intervenţia cui a devenit Nicu Pohoaţă lector universitar (2008), conferenţiar universitar (2012; vezi AICI) şi profesor universitar (2015; vezi AICI) la Facultatea de Arhivistică de la Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” din Bucureşti în urma punctării unor volume şi articole ştiinţifice în care s-a autoplagiat. Metoda utilizată este una larg răspândită în mediul academic din România: republicarea în limbi străine a unor articole apărute deja în limba română, dar fără a specifica acest aspect. Cert este că Nicu Pohoaţă a devenit un loial al celor care doresc „albirea” cu orice preţ şi mijloace a plagiatorilor de la Academia de Poliţie. 

Prof. univ. dr. Nicu Pohoaţă a realizat aceste ilegalităţi beneficiind de complicitatea soţiei dumnealui, influenta Gabriela Pohoaţă, prof. univ. dr. la Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” din Bucureşti, redactorul şef/proprietarul revistei ştiinţifice „Cogito. Multidisciplinary Research Journal” şi membru în conducerea editurii Pro Universitaria. O parte din articolele autoplagiate de Nicu Pohoaţă sunt disponibile pe site-ul revistei soţiei sale (vezi AICI).

Fişele de verificare a criteriilor minimale impuse la nivel naţional pentru conferirea titlurilor ştiinţifice de conferenţiar universitar şi profesor universitar nu conţin, în dreptul lui Nicu Pohoaţă, dovezile aferente, acesta mulţumindu-se să precizeze: 

„Subsemnatul, lector univ. dr. NICU POHOAŢĂ, apreciez că obţin următorul punctaj [subl. red.], în domeniul Istorie şi studii culturale, pentru participarea la concursul în vederea ocupării unui post de conferenţiar universitar: […] C1. Carte de unic autor bazată pe teza de doctorat: Publicarea cărţii; C2. Suma punctajului pentru indicatorii 3, 4 şi 10: 270; C3. Punctajul total (suma punctajului pentru indicatorii 1-12: 280”.

Situaţia se repetă în cazul concursului pentru postul de profesor universitar: 

„Subsemnatul, Nicu Pohoaţă, conf. univ. dr. la Academiei de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza”, Facultatea de Arhivistică, apreciez că obţin următorul punctaj, în vederea participării la concursul pentru ocuparea postului de profesor universitar, poziţia nr. 265, publicat în Monitorul Oficial al României: […] C1-CDI. Carte de unic autor bazată pe teza de doctorat: Publicarea cărţii; C2-CDI: 875 puncte; C3-CDI, DID, RIA: 970 puncte.”

De asemenea, componenţa comisiilor de concurs şi afilierea membrilor acestora nu sunt menţionate pe portalul Ministerului Educaţiei (vezi AICI şi AICI). Acesta fiind o practică uzuală pentru a nu le păta imaginea celor care se mai încumetă să gireze impostorii academici de la Facultatea de Arhivistică.

Pasaje semnificative din volumele Nicu Pohoaţă, România şi Tripla Înţelegere, Editura Cavallioti, Bucureşti 2003, 308 pagini şi Nicu Pohoaţă, Politica externă a României în timpul Războaielor Balcanice (1912-1913). România şi grupările politico-militare ale Marilor Puteri, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2010, 334 pagini au fost republicate, fără a indica acest aspect, în volumul Nicu Pohoaţă, România şi Tripla Înţelegere, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2020, 551 pagini.

Nicu Pohoaţă a publicat capitole integrale din aceste volume în următoarele articole şi studii ştiinţifice:

Nicu Pohoaţă, România şi Puterile Centrale (august 1913-iunie 1914), “Cogito. Revistă de cercetare ştiinţifică pluridisciplinară”, vol. II, nr. 1/ martie, 2010, Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir”, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2010, p. 89-105.

Nicu Pohoaţă, România şi Tripla Înţelegere (august 1913-iunie 1914)-Partea I, “Cogito. Revistă de cercetare ştiinţifică pluridisciplinară”, vol. II, nr. 2/ iunie, 2010, Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir”, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2010, p. 125-140.

Nicu Pohoaţă, România şi Tripla Înţelegere (august 1913-iunie 1914)-Partea II, “Cogito. Revistă de cercetare ştiinţifică pluridisciplinară”, vol. II, nr. 4/ decembrie, 2010, Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir”, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2010, p. 139-157. 

Nicu Pohoaţă, Criza internaţională din iulie 1914 şi marea bătălie diplomatică pentru România-Partea I, “Cogito. Revistă de cercetare ştiinţifică pluridisciplinară”, vol. III, nr. 1/ martie, 2011, Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir”, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2011, p. 78-87. 

Nicu Pohoaţă, Criza internaţională din iulie 1914 şi marea bătălie diplomatică pentru România-Partea a II-a, “Cogito. Revistă de cercetare ştiinţifică pluridisciplinară”, vol. III, nr. 2/ iunie, 2011, Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir”, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2011, p. 93-104. 

Nicu Pohoaţă, Relaţiile româno-ruse şi politica Antantei faţă de România în contextul desfăşurării Primului Război Balcanic, “Cogito. Revistă de cercetare ştiinţifică pluridisciplinară”, vol. III, nr. 3/ septembrie, 2011, Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir”, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2011, p. 41-54.

Nicu Pohoaţă, Relaţiile româno-franceze şi politica Antantei faţă de România în contextul desfăşurării Primului Război Balcanic, “Cogito. Revistă de cercetare ştiinţifică pluridisciplinară”, vol. III, nr. 3/ septembrie, 2011, Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir”, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2011, p. 55-68.

Nicu Pohoaţă, Diferendul teritorial româno-bulgar şi relaţiile României cu Puterile Centrale in timpul Conferinţei de pace de la Londra (decembrie 1912 - ianuarie 1913), “Cogito. Revistă de cercetare ştiinţifică pluridisciplinară”, vol. IV, nr. 4/ decembrie, 2011, Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir”, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2011, p. 47-57.

Nicu Pohoaţă, România şi Antanta în timpul Conferinţei de pace de la Londra (decembrie 1912-ianuarie 1913), “Cogito. Revistă de cercetare ştiinţifică pluridisciplinară”, vol. IV, nr. 4/ decembrie, 2011, Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir”, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2011, p. 58-71. 

Nicu Pohoaţă, Relaţiile României cu Antanta în perioada premergătoare Conferinţei de la Sankt Petersburg (ianuarie-martie 1913), “Cogito. Revistă de cercetare ştiinţifică pluridisciplinară”,vol. IV, nr. 1/ martie, 2012, Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir”, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2012, p. 53-63. 

Nicu Pohoaţă, România şi Antanta în timpul Conferinţei de la Sankt-Petersburg (martie-mai 1913), “Cogito. Revistă de cercetare ştiinţifică pluridisciplinară”,vol. IV, nr. 2/ iunie, 2012, Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir”, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2012, p. 38-51. 

Nicu Pohoaţă, Război şi diplomaţie. România şi Antanta în contextual desfăşurării celui de-al Doilea Război Balcanic-Partea I, “Cogito. Revistă de cercetare ştiinţifică pluridisciplinară”,vol. V, nr. 1/ martie, 2013, Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir”, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2013, p. 116-130. 

Nicu Pohoaţă, Război şi diplomaţie. România şi Antanta în contextul desfăşurării celui de-al Doilea Război Balcanic-Partea II, “Cogito. Revistă de cercetare ştiinţifică pluridisciplinară”,vol. V, nr. 3/ septembrie, 2013, Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir”, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2013, p. 33-46. 

Nicu Pohoaţă, Conferinţa de pace de la Bucureşti din anul 1913 şi politica Marilor Puteri-Partea I, “Cogito. Revistă de cercetare ştiinţifică pluridisciplinară”,vol. VI, nr. 1/ martie, 2014, Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir”, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2014, p. 15-29.

Nicu Pohoaţă, Conferinţa de pace de la Bucureşti din anul 1913 şi politica Marilor Puteri-Partea II, “Cogito. Revistă de cercetare ştiinţifică pluridisciplinară”,vol. VI, nr. 2/ iunie, 2014, Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir”, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2014, p. 77-89.

Nicu Pohoaţă, Relaţiile româno-ruse şi începuturile reorientării politicii externe a României către Antanta (august 1913-iulie 1914)-Partea I,“Studii şi articole de istorie”, LXXVIII, Societatea de Ştiinţe Istorice din România, Bucureşti, 2011, p. 75-92. 

Nicu Pohoaţă, Relaţiile româno-ruse şi începuturile reorientării politicii externe a României către Antanta (august 1913-iulie 1914)-Partea II,“Studii şi articole de istorie”, LXXVIII (SUPLIMENT), Societatea de Ştiinţe Istorice din România, Bucureşti, 2011, p. 39-53. 

Nicu Pohoaţă, România şi politica orientală a Franţei în timpul desfăşurării Primului Război Balcanic, “Studii şi articole de istorie”, LXXIX, Societatea de Ştiinţe Istorice din România, Bucureşti, 2012, p. 104-117. 

Nicu Pohoaţă, Preliminarii politico-diplomatice ale intrării României în cel de-al Doilea Război Balcanic. România şi Antanta, “Studii şi articole de istorie”, LXXX, Societatea de Ştiinţe Istorice din România, Bucureşti, 2013, p. 23-59. 

Nicu Pohoaţă, România şi Antanta în contextul declanşării Primului Război Mondial, “Studii şi articole de istorie”, LXXXI, Societatea de Ştiinţe Istorice din România, Bucureşti, 2014, p. 129-152. 

Nicu Pohoaţă, O controversă istoriografică: orientarea politicii externe a României în timpul celui de-al Doilea Război Balcanic, în vol. Sesiunea ştiinţifică internaţională „Afacerile interne şi justiţia în procesul integrării europene şi globalizării”, ediţia a II-a, Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, Bucureşti, 15-16 octombrie 2009, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2009, p. 645-654. 

Nicu Pohoaţă, România şi Conferinţa de la Sankt Petersburg (martie-mai 1913), în vol. International scientific session “Internal Affairs and Justice in the Process of the European Integration and Globalization”, 3rd Edition, I, Articles presented during the session, Legal Sciences&Archive, Bucharest, Romania, 13 th-14 th of May, 2010, p. 733-749. 

Nicu Pohoaţă, Unitatea naţională şi securitatea naţională-priorităţi ale politicii externe a României în contextul declanşării Primului Război Mondial, în vol. Provocări şi strategii în ordinea şi siguranţa publică. Conferinţa ştiinţifică internaţională, 15-16 mai 2014, Editura Universitară, Bucureşti, 2014, p. 638-655. 

Nicu Pohoaţă, Pacea de la Bucureşti din 1913 - o pace a statelor mici din Sud-Estul Europei? O nouă perspectivă de abordare bazată pe analiza izvoarelor istorice documentare, în vol. Provocări şi strategii în ordinea şi siguranţa publică. Conferinţa ştiinţifică internaţională, vol. II, 28-29 mai 2015, Editura Universitară, Bucureşti, 2015, p. 315-331. 

Nicu Pohoaţă, Înfiinţarea Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, în vol. Provocări şi strategii în ordinea şi siguranţa publică. Conferinţa ştiinţifică internaţională, vol. III, 2-3 iunie 2016, Bucureşti, 2016.

Nicu Pohoaţă, Constituirea Triplei Înţelegeri şi implicaţiile asupra politicii externe a României, “Hrisovul. Anuarul Facultăţii de Arhivistică”, XV (2009), Serie nouă, Editura Ministerului Administraţiei şi Internelor, Bucureşti, 2010, p. 98-121. 

Nicu Pohoaţă, România şi Tripla Înţelegere (1907-1912), “Hrisovul. Anuarul Facultăţii de Arhivistică”, XV (2009), Serie nouă, Editura Ministerului Administraţiei şi Internelor, Bucureşti, 2010, p. 122-152. 

Lista minimală a lucrărilor autoplagiate de către prof. univ. dr. Nicu Pohoaţă:

1. Nicu Pohoaţă, Politica externă a României în timpul Războaielor Balcanice (1912-1913). România şi grupările politico-militare ale Marilor Puteri, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2010, 334 p. 

2. Nicu Pohoaţă, România şi Tripla Înţelegere, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2020, 551 p.

3. Nicu Pohoaţă, Romania and the Central Powers (August 1913-June 1914), “Cogito. Multidisciplinary Research Journal”, vol. II, no. 1/ March, 2010, “Dimitrie Cantemir” Christian University, Pro Universitaria, Bucharest, 2010, p. 76-91. 

4. Nicu Pohoaţă, Romania and the Triple Entente (August 1913-June 1914)-Part I, “Cogito. Multidisciplinary Research Journal”, vol. II, no. 2/ June, 2010, “Dimitrie Cantemir” Christian University, Pro Universitaria, Bucharest, 2010, p. 74-88. 

5. Nicu Pohoaţă, Romania and the Triple Entente (August 1913-June 1914)-Part II, “Cogito. Multidisciplinary Research Journal”, vol. II, no. 4/ December, 2010, “Dimitrie Cantemir” Christian University, Pro Universitaria, Bucharest, 2010, p. 128-146. 

6. Nicu Pohoaţă, The international crisis of July 1914 and the great diplomatic battle for Romania-Part I, “Cogito. Multidisciplinary Research Journal”, vol. III, no. 1/ March, 2011, “Dimitrie Cantemir” Christian University, Pro Universitaria, Bucharest, 2011, p. 89-98. 

7. Nicu Pohoaţă, The international crisis of July 1914 and the great diplomatic battle for Romania-Part II, “Cogito. Multidisciplinary Research Journal”, vol. III, no. 2/ June, 2011, “Dimitrie Cantemir” Christian University, Pro Universitaria, Bucharest, 2011, p. 98-109. 

8. Nicu Pohoaţă, Romanian-Russian Relations and the Entente Policy towards Romania in the Context of the First Balkan War, “Cogito. Multidisciplinary Research Journal”, vol. III, no. 3/ September, 2011, “Dimitrie Cantemir” Christian University, Pro Universitaria, Bucharest, 2011, p. 31-44. 

9. Nicu Pohoaţă,Romanian-French Relations and the Entente Policy towards Romania in the Context of the First Balkan War, “Cogito. Multidisciplinary Research Journal”, vol. III, no. 3/ September, 2011, “Dimitrie Cantemir” Christian University, Pro Universitaria, Bucharest, 2011, p. 45-57.

10. Nicu Pohoaţă, The Romania-Bulgaria teritorial incongruity and Romania's relations with the Central Powers during the London Peace Conference (December 1912 - January 1913), “Cogito. Multidisciplinary Research Journal”, vol. IV, no. 4/ December, 2011, “Dimitrie Cantemir” Christian University, Pro Universitaria, Bucharest, 2011, p. 83-93.

11. Pohoaţă Nicu, Romania and the Entente during the London Peace Conference (December 1912 - January 1913), “Cogito. Multidisciplinary Research Journal”, vol. IV, no. 4/ December, 2011, “Dimitrie Cantemir” Christian University, Pro Universitaria, Bucharest, 2011, p. 94-107.

12. Nicu Pohoaţă, Romania's relations with the Entente in the period preceding the Conference in Sankt Petersburg (January - March 1913), “Cogito. Multidisciplinary Research Journal”, vol. IV, no. 1/ March, 2012, “Dimitrie Cantemir” Christian University, Pro Universitaria, Bucharest, 2012, p. 39-49.

13. Nicu Pohoaţă, Romania and the Entente during the Sankt Petersburg Conference (March-May 1913),“Cogito. Multidisciplinary Research Journal”, vol. IV, no. 2/ June, 2012, “Dimitrie Cantemir”Christian University, Pro Universitaria, Bucharest, 2012, p. 39-52.

14. Nicu Pohoaţă, Romania and the Entente during the Second Balkan War)-Part I, “Cogito. Multidisciplinary Research Journal”, vol. V, no. 1/ March, 2013, “Dimitrie Cantemir” Christian University, Pro Universitaria, Bucharest, 2013, p. 142-157.

15. Nicu Pohoaţă, Romania and the Entente during the Second Balkan War-Part II, “Cogito. Multidisciplinary Research Journal”, vol. V, no. 3/ September 2013, “Dimitrie Cantemir” Christian University, Pro Universitaria, Bucharest, 2013, p. 47-60.