"Horațiu Radu s-a autodenunțat! A recunoscut că în anii 2010-2011 a dezinformat CEDO!". Revoluționarii Asociației 21 Decembrie 1989 vin cu acuzații grave la adresa secretarului general al Ministerului Justiției

Revoluționarii din Asociația 21 Decembrie 1989 i-au oferit o replică dură secretarului general al Ministerului Justiției, procurorul Răzvan Horațiu Radu (numit în funcția ministerială de către useristul Stelian Ion în data de 5 februarie 2021), acuzându-l pe acesta că s-a autodenunțat recent, recunoscând că a mințit Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cadrul procesului privind "Dosarul Asociația 21 Decembrie 1989 Vlase și Mărieș contra României I", în urma căruia s-a obținut cu greu o sentință a forului european care a determinat încadrarea faptelor abominabile din Decembrie 1989 la crime împotriva umanității, încadrare care a adus cu sine imprescriptibilitatea acestora. 

Horațiu Radu l-a acuzat pe 17 februarie 2021 pe fostul procuror militar Dan Voinea că este responsabil de tergiversarea soluționării Dosarului Revoluției. Dan Voinea instrumentase Dosarul Revoluției în perioada 2005-2007. Reiterăm că Voinea a fost revocat în 2008 din funcția de adjunct al SPM, motiv pentru care nu a mai putut continua instrumentarea Dosarului Revoluției, din cauza deciziei 610 din 20 iunie 2007 a CCR, prin care se stabilea că dosarele în care sunt implicați militari și civili vor fi instrumentate de secțiile civile. (citiți AICI mai multe detalii) În schimb, Horațiu Radu, din postura de reprezentant al statului român la CEDO, susținea în perioada 2007-2011 că nu a fost vorba între 1989 și 2011 de o lipsă de diligență a autorităților române în ceea ce privește modul în care ancheta penală a fost realizată în dosarele vizând evenimentele din Decembrie 1989. Poziția lui Horațiu Radu la CEDO reiese din decizia forului european referitoare la  "Dosarul Asociația 21 Decembrie 1989 Vlase și Mărieș contra României I", fragment din hotărâre pe care vi-l prezentăm din nou:

Poziția lui Horațiu Radu din data de 17 februarie 2021, exprimată din funcția de secretar general al Ministerului Justiției: "Constat cu stupoare cum va bazati acuzele nejustificate si pe sustinerile fostului procuror militar Dan Voinea care s-a pensionat in timp ce asupra lui era in curs o procedura disciplinara a Inspectiei Judiciare deoarece tergiversase chiar dosarele Revolutiei. Sesizarea fusese facuta de fostul  procuror general Laura Codruta Kovesi.  De altfel, din lecturarea deciziei CEDO reiese cu claritate ca Romania a fost condamnata la CEDO pentru lipsa unei anchete efective in acest dosar denumit generic al Revoluției. Or, atat acest dosar cat si alte zeci de dosare privind Revolutia din 1989 au stat in nelucrare la fostul procuror militar Dan Voinea, unele inca din anul 1991. Parte din aceste  aspecte reies, inclusiv din decizia CEDO la care faceti referire. In aceste conditii, atacurile dumneavoastra bazate pe declaratiile unor persoane responsabile pentru condamnarile de la CEDO din aceste dosare mi se par rau-intentionate".

Concluzia Asociației 21 Decembrie 1989 privitoare la poziția exprimată de Horațiu Radu în data de 17 februarie 2021: "Revenind la presupusele critici aduse d-lui Voinea de actualul Secretar General al Ministerului Justiției constatăm că, în realitate, acesta recunoaște acum ca existentă și reală tergiversarea excesivă a soluționării Dosarului Revoluției de către procurorii români și nu face decât să recunoască că în anii 2010-2011 a dezinformat Curtea Europeana în Cauza Vlase ș.a. împotriva României când în calitate de Agent Guvernamental al României, a susținut că nu a existat nicio tergiversare așa cum susținea mama eroului-martir Nicușor Vlase, cerând Curții respingerea plângerii acesteia. Mai mult, Statul Român, a recunoscut în fata Curții că în Dosarul Revoluției s-a lucrat în perioadele 1998-2000 (Dosarul Timișoara, Cluj Napoca, Sibiu) și 2005-2007 când dl. Voinea era nu doar procuror de caz, ci și Șef al Secției Parchetelor Militare (1998-2000) și adjunct al Secției Parchetelor Militare (2005-2007). În concluzie, actualul Secretar General al Ministerului Justiției Răzvan Horațiu Radu îl contrazice flagrant pe fostul Agent Guvernamental al României la C.E.D.O. Răzvan Horațiu Radu, făcându-l mincinos. În limbajul judiciar al d-lui procuror Răzvan Horațiu Radu prin dreptul la replică prezentat noi interpretăm această situație ca un AUTODENUNȚ FĂCUT DE ACESTA PENTRU MISTIFICAREA ADEVĂRULUI ÎN FAȚA CURȚII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI".

Redăm comunicatul  integral al Asociației 21 Decembrie 1989: 

"Răzvan Horațiu Radu, Secretar General al Ministerului Justiției, se autodenunță pentru neîndeplinirea obligațiilor stabilite de Curtea Europeană în sarcina Statului Român.

Consiliul Director al Asociației 21 Decembrie 1989, în calitate de organ colectiv de conducere al asociației,

Analizând reacția d-lui procuror Răzvan Horațiu Radu, exprimată prin dreptul la replică acordat acestuia de publicația independentă „PODUL”, în articolul din 17 februarie 2021, prilej cu ocazia căruia acesta neagă vehement acuzațiile ce i-au fost aduse în articolele anterioare din aceeași publicație de dl. Teodor Mărieș, președinte în funcție al asociației noastre, am stabilit să cerem și noi, aceleiași publicații, prezentul drept la replică față de replica acestuia.       

În urma analizei, Consiliul Director apreciază că este îndrituit să-i dea următoarea „replică la replică” d-lui procuror Răzvan Horațiu Radu: 

Acuzele publice aduse procurorului de către dl.Teodor Mărieș au constat în primul rând în aceea că cel în cauză, în calitate de Agent Guvernamental al României la C.E.D.O, cu intenție, a făcut „uitate” într-un birou oarecare al Ministerului Afacerilor Externe documentele cerute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, privind moartea eroului-martir Nicușor Vlase, precum și documente din Dosarele Revoluției. 

Documentele respective fuseseră de mult predate fostului Agent Guvernamental, pentru ca acesta să le înainteze, la rândul său, Curții Europene. Predarea acestora a fost făcută de procurorul militar Dan Voinea, așa cum dânsul precizează în punctul de vedere exprimat anterior în aceeași publicație independentă „Podul”.

Cu privire la documentele respective se reține faptul că ele fuseseră de mult solicitate de Curtea Europeană pentru a putea soluționa plângerea formulată de Elena Vlase și soțul său în calitate de părinți ai tânărului Nicușor Vlase, ucis prin împușcare de cadre M.Ap.N. în municipiul Brașov pentru motivul că a protestat împotriva regimului comunist, părinții eroului-martir acuzând procurorii români de încălcarea legii prin tergiversarea excesivă a soluționării cauzei penale, dar și prin faptul că în această cauză nu s-a făcut niciodată o anchetă efectivă. Pentru acest motiv, cauza Vlase se afla pe rolul Curții, aceasta din urma fiind împiedicată să soluționeze dosarul tocmai de refuzul agentului guvernamental de transmitere a documentelor solicitate.

Ce credeți că a înaintat dl. procuror Răzvan Horațiu Radu la C.E.D.O. în locul documentelor cerute, după ce primise deja integral dosarul în xerocopie de la procurorul Voinea ?

O confirmă chiar Curtea Europeană în mod oficial: doar opisele volumelor ce compuneau dosarul, oprind probele crimelor din Brasov!

O altă categorie de acuze, aduse de dl. Mărieș d-lui procuror, fost Agent Guvernamental, se referă și la multiplele cereri ale acestuia din urmă, formulate în numele Statului Român, de respingere a plângerii familiei Vlase atât pe considerente de formă, dar și pe fond, acesta cerând practic respingerea plângerii.

Tot dl. fost Agent Guvernamental a solicitat Curții să respingă plângerea familiei Vlase, iar aceasta să se îndrepte împotriva Statului Român care să o despăgubească pe cale civilă, uitând dl. procuror că în cazul unei crime cel care trebuie să plătească este însuși criminalul, plata acestuia trebuind să fie însă în primul rând prin sancționarea lui penală la pedeapsa închisorii, conform legii.

Aceste observații le facem numai după ce am studiat, în primul rând, Decizia C.E.D.O. în cauza Vlase, Teodor Mărieș și Asociația 21 Decembrie 1989 „versus” România, 2011, document care confirmă departe de orice dubiu că dl. Mărieș are dreptate.  

Pe fond, așa cum am mai precizat, familia Vlase a acuzat organele judiciare românești de tergiversarea nepermis de mult timp a soluționării cauzei și în final de clasare nelegală a acestui dosar pe temeiul prescripției, în condițiile în care timp de douăzeci de ani de la data crimei procurorii români nu făcuseră de fapt nimic în sensul soluționării temeinice și legale a cauzei, iar faptele prin care a fost ucis Nicușor Vlase fiind imprescriptibile.

Cu amărăciune constatăm că nici măcar la data prezentului drept la „replică la replică”, parchetul nu a făcut „lumină” în acest caz, deși au trecut mai mult de 31 de ani de la uciderea fiului familiei Vlase.

Deci, doamna Elena Vlase nici azi nu știe cine i-a ucis copilul și plînge. 

Alături de ea plâng alte mii de mame, tați, frați, surori și copii ai eroilor- martiri uciși în timpul Evenimentelor din Decembrie 1989 din întreaga țară, care nici ei nu știu cine le-a ucis fii, frații sau părinții și nici nu știu, mai ales, de ce a trebuit ca aceștia să fie uciși. 

Acestea sunt de fapt întrebările esențiale la care trebuia să răspundă de mult fostul Agent Guvernamental Răzvan Horațiu Radu împreună cu confrații lui procurori care îi acoperă și acum pe autorii crimelor internaționale.

Această situație catastrofală, imputabilă în totalitate parchetului din România, este așadar aceeași în raport de toate victimele ucise, rănite sau lipsite de libertate în mod nelegal în cadrul manifestațiilor anticomuniste din decembrie 1989, vinovații nefiind astfel descoperiți și, evident, nici trași la răspundere.

Constatăm astfel că, de dată recentă, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție a anulat pentru nelegalitate atât așa-zisul rechizitoriu, dar și multe probe administrate de procurorii militari în Dosarul Revoluției, dispunând restituirea la parchet și reluarea cercetărilor.

Adică, să mai treacă alți treizeci de ani în care același tip de procurori să-și bată joc de victime și de istoria României ?

După mintea lor, da !

Deși însăși Curtea Europeană, prin decizia menționată, confirmă cele expuse de noi mai sus, fostul Agent Guvernamental și actualul Secretar General al Ministerului Justiției, în dreptul său la replică, reacționează extrem de agresiv atât față de dl. Mărieș, dar și față de fostul procuror militar Dan Voinea, pe care îi acuză la rândul lui de minciună, susținând că nimic din ceea ce spun cei doi la adresa sa nu este adevărat, cu alte cuvinte vrea să ne convingă că s-ar fi comportat exemplar în cauza respectivă și că ar fi avut o prestație juridică de excepție.

Ca să convingem cititorii acestei publicații, și nu numai, ce fel de „prestație” a avut dl. Răzvan Horațiu Radu redăm declarația d-nei Elena Vlase, mama eroului martir:

„Prima dată am depus cerere în 2004. După aceea am revenit în 2007 cu o solicitare, alături de Asociația 21 Decembrie 1989. Dosarul familiei noastre avea ca obiect drama uciderii fiului nostru, Nicușor Vlase, în Decembrie 1989. CEDO a solicitat prin Agentul Guvernamental al României din subordinea MAE trimiterea la Curte a Dosarului Revoluției, dosar aflat în cercetare la Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului General de pe lângă ÎCCJ. Acest domn Horațiu Radu a făcut solicitarea către procurorul de caz din Dosarul 97/1990, domnul general Dan Voinea, ca să transmită o copie a acestuia către MAE. La momentul respectiv generalul Dan Voinea a dispus prima dată copierea întregului dosar cu privire la evenimentele din Brașov și l-a transmis MAE. 

Trimiterea dosarului la CEDO trebuia să aibă loc de îndată. Neprimind niciun răspuns cu privire la trimiterea dosarului, în luna noiembrie 2008 am cerut la CEDO, printr-o scrisoare transmisă de avocați, să ni se comunice dacă dosarul fiului meu a fost trimis de Agentul Guvernamental sau nu. Lucrurile au trenat, dosarul nu a ajuns la CEDO, iar în luna aprilie 2009, împreună cu o delegație a Asociației 21 Decembrie, ne-am deplasat la Strasbourg. Am fost informați că dosarul meu nu a fost transmis. În aceeași zi, mai precis pe 27 aprilie 2009, după o discuție pe care am avut-o cu domnul grefier șef al Secției a III-a de la CEDO și în timpul căreia mi s-a spus că în afară de observațiile transmise de Guvern nu a fost trimis niciun document din dosarul ce privea cazul fiului meu. 

Ca atare, am înțeles că până în acel moment Agentul Guvernamental nu transmisese nimic. Pe loc, am scris o cerere pe care am înregistrat-o și pe care v-o pun la dispoziție în original. În cerere solicitam punctul de vedere al CEDO în sensul dacă a primit sau nu a primit din partea domnului Horațiu Radu actele din dosarul fiului meu.

Chiar a doua zi funcționarul CEDO Santiago Quesada a transmis răspunsul oficial pe adresa avocaților ce reprezentau Asociația 21 Decembrie și implicit pe mine. Și acest răspuns vi-l pun la dispoziție în original. Traducerea documentului: "Confirm primirea scrisorii depuse la recepția Curții pe data de 27 aprilie 2009. În răspuns, vă confirm că observațiile Guvernului apărător din 26 februarie 2009 nu conțin nicio anexă și că până acum niciun document nu a ajuns la Curte sub forma de anexă la aceste observații".

Concluzia care s-a desprins din adresa CEDO a fost că forul european nu deținea nicio filă din dosarul copilului meu și că, de fapt, Agentul Guvernamental una declara la București, alta făcea în realitate. Ulterior am aflat că multe luni de zile dosarul a fost blocat de către Răzvan Horațiu Radu la sediul M.A.E.”.

În continuarea declarației sale Doamna Vlase își exprimă și astăzi indignarea despre cererea lui Răzvan Horațiu Radu făcută în fața Curții de a-i respinge plângerea și de a primi pentru moartea fiului său bani de la Statul Român pe calea unei judecăți civile.

Să semene această propunere de bani ca un preț al tăcerii ? Din fericire doamna Vlase n-a tăcut atunci și nu tace nici azi pentru că C.E.D.O. i-a dat dreptate și pentru că o mamă al cărui copil a fost ucis și nu știe „de ce” și mai ales „de cine” nu are preț, nu poate fi cumpărată.

Așteptăm cu „sufletul la gură” următorul drept la replică al d-lui Răzvan Horațiu Radu în care să o facă și pe doamna Vlase „cu ou și cu oțet”.

Ceva ne spune că acest drept la replică al fostului Agent Guvernamental, zis ”apărătorul criminalilor din decembrie 1989”, n-o să mai vină. 

Ar fi prea mult!

În data de 24.02.2021 Răzvan Horațiu Radu profită de un al doilea drept la replică ce i-a fost acordat de publicație independentă „ Podul” și îl face ”cu ou și cu oțet” de această dată pe fostul procuror militar Dan Voinea, încercând să arunce în „cârca” acestuia toate eșecurile justiției române cu privire la Dosarul Revoluției, când, realitatea ne arată că de fapt prestația judiciară a d-lui Voinea, aproape singulară, a fost în sensul revigorării acestor dosare ce fuseseră toate adânc îngropate de ceilalți colegi, dar și șefi ai domniei sale.

Să nu uităm că cele câteva mari dosare privind aceste evenimente, trimise în judecată până în anul 2000 au fost instrumentate de procurorul Dan Voinea, cu referire specială la Dosarul Cenușa (revoluționari timișoreni uciși și ale căror trupuri au fost transportate la București, incinerate la crematoriu, iar cenușa acestora aruncată într-un canal la marginea Orașului Popești Leordeni), Dosarul Timișoara în care au fost inculpați generalii Stănculescu și Chițac, Dosarul Cluj-Napoca, în carea a fost inculpat generalul Topliceanu, Dosarul Sibiu în care a fost inculpat Comandantul Garnizoanei Sibiu, col. Dragomir Aurel, ș.a.

În așa-zisele critici aduse d-lui Dan Voinea fostul Agent Guvernamental Răzvan Horațiu Radu susține cu acelasi cinism că dl. Voinea ar fi fost singurul care a tergiversat soluționarea Dosarelor Revoluției, invocând faptul că pentru această tergiversare fostul Procuror General al României, d-na Laura Codruța Kovesi, ar fi exercitat o acțiune disciplinară în 2008 împotriva fostului procuror militar, pe fondul căreia dl. Voinea s-ar fi pensionat pentru a scăpa de sancțiunea disciplinară cerută de „zeița justiției”, d-na Kovesi.

Evident că actual Secretar General al Ministerului justiție minte, încercând să inducă în eroare opinia publică cu privire la adevăratul motiv al demersurilor d-nei Kovesi făcute împotriva d-lui Voinea.

Studiind presa vremii pe subiectul demisiei d-lui Voinea aflăm că în 2006-2008 acesta instrumenta Dosarul Revoluției și al Mineriadei 13-15 iunie 1990, perioadă în care a pus oficial sub învinuire mai mulți foști demnitari ai Statului Român, începând cu Virgil Măgureanu și terminând cu Ion Iliescu.

Tocmai datorită curajului d-lui Voinea, împotriva sa „a ieșit la război” d-na Kovesi care a sărit să-l apere pe Ion Iliescu, și, care, neavând altă metodă de a-l opri pe procurorul Voinea din ancheta sa, nici mai mult nici mai puțin și în mare disperare de cauză, a încercat pur și simplu să-l dea afară din parchet. Ca pe vremea lui Stalin!

Ne-am întrebat și noi de ce?

Doamna Kovesi nu numai că „l-a albit” astfel pe Iliescu, dar a făcut și demersuri să-l excludă din magistratură pe Dan Voinea pentru îndrăzneala sa.

Acesta este de fapt adevărul pe care dl. Răzvan Horațiu Radu încearcă să-l mistifice!

Revenind la presupusele critici aduse d-lui Voinea de actualul Secretar General al Ministerului Justiției constatăm că, în realitate, acesta recunoaște acum ca existentă și reală tergiversarea excesivă a soluționării Dosarului Revoluției de către procurorii români și nu face decât să recunoască că în anii 2010-2011 a dezinformat Curtea Europeana în Cauza Vlase ș.a. împotriva României când în calitate de Agent Guvernamental al României, a susținut că nu a existat nicio tergiversare așa cum susținea mama eroului-martir Nicușor Vlase, cerând Curții respingerea plângerii acesteia. Mai mult, Statul Român, a recunoscut în fata Curții că în Dosarul Revoluției s-a lucrat în perioadele 1998-2000 (Dosarul Timișoara, Cluj Napoca, Sibiu) și 2005-2007 când dl. Voinea era nu doar procuror de caz, ci și Șef al Secției Parchetelor Militare (1998-2000) și adjunct al Secției Parchetelor Militare (2005-2007).

În concluzie, actualul Secretar General al Ministerului Justiției Răzvan Horațiu Radu îl contrazice flagrant pe fostul Agent Guvernamental al României la C.E.D.O. Răzvan Horațiu Radu, făcându-l mincinos.

În limbajul judiciar al d-lui procuror Răzvan Horațiu Radu prin dreptul la replică prezentat noi interpretăm această situație ca un AUTODENUNȚ FĂCUT DE ACESTA PENTRU MISTIFICAREA ADEVĂRULUI ÎN FAȚA CURȚII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI. 

Așteptăm replica!".