Fake news terifiant, răspândit de un deputat de la AUR: „Gripa spaniolă nu a fost o gripă, ci un masiv experiment de vaccinare. Au scăpat doar cei nevaccinați!”

Liderul AUR de la Dolj, Ringo Dămureanu, ales recent deputat și membru al echipei de patru care a mers la Cotroceni pentru consultări cu președintele Klaus Iohannis, promovează pe pagina sa personală de Facebook un fake news menită să descurajeze vaccinarea împotriva noului coronavirus, privită și așa cu destul de mult scepticism de către români.

Sub titlul „În timpul „Gripei Spaniole” din 1918, doar cei vaccinați au murit”, fake newsul distribuit de Dămureanu aparține paginii ortodoxinfo.ro și a fost publicat la începutul lunii septembrie, având aproape 400.00 de vizualizări. Deși i se atrage atenția în comentarii că este un fake news, deputatul AUR, despre care presa a relatat recent că ar avea o amendă penală pentru lovine, ignoră informațiile corecte. 

Textul de pe ortodoxinfo.ro este, de fapt, o traducere a unui material apărut pe siteul salmartingano.com tot în timpul actualei pandemii de COVID-19. Proprietarul siteului, Sal Martingano, este un autor obscur, cărțile sale fiind ignorate de public și critica de specialitate.  

Invocând „Vaccination Condemned”, volumul scris de o pretinsă doctoriță - Eleanor McBean - în care aceasta promovează ideea că gripa spaniolă ar fi fost, în realitate, „un masiv experiment de vaccinare”, nu o gripă propriu zisă, Sal Martingano (preluat de ortodoxinfo.ro) susține următoarele: 

„- Autopsiile de după război au dovedit că gripa din 1918 NU a fost deloc o „ gripă ” . A fost cauzată de dozele aleatorii ale unui „ vaccin meningitic bacterian ” experimental , care până în prezent, imită simptomele asemănătoare gripei. Atacurile masive, multiple, cu vaccinuri suplimentare asupra sistemului imunitar nepregătit al soldaților și civililor au creat un „masacru”.  Cei care nu au fost vaccinați, nu au fost afectați. Primul război mondial s-a încheiat mai devreme decât era de așteptat, lăsând cantități enorme de vaccinuri experimentale neutilizate. 

- Temându-se că soldații care vin acasă vor răspândi boli în familiile lor, guvernul SUA a lansat cea mai mare campanie de „frică” din istorie, ca să încurajeze vaccinarea. Ei au folosit populația umană ca laborator de cercetare și dezvoltare pentru a testa, pe teren, vaccinurile experimentale. 

- Zeci de milioane de civili au murit la fel ca soldații. 

- În loc să oprească vaccinurile, medicii le-au intensificat, promovând marea „gripă spaniolă din 1918”. Drept urmare, DOAR VACCINAȚII AU MURIT.”  

FALS!

Lect. univ. dr. Vladimir Creţulescu, cadru didactic la Facultatea de Istorie a Universității București, scrie pe siteul oficial al Universității un articol lămuritor despre gripa spaniolă, unde nu apare nici măcar o referire vagă la un așa-zis vaccin sau vreo campanie de vaccinare (primul val al pandemiei e gripă spaniolă a încetat când populația s-a imunizat natural, căpătând așa-numită „imunitate de turmă”):  

„În ciuda denumirii sale, acest flagel gripal nu îşi are focarul iniţial în Peninsula Iberică. Denumirea încetăţenită se datorează circumstanţelor geopolitice ale momentului: în primăvara lui 1918 Primul Război Mondial era departe de a se fi încheiat, iar organele de presă ale ţărilor beligerante erau supuse cenzurii de război: le era interzis să relateze ştiri care ar fi putut demoraliza soldaţii şi populaţia civilă. În aceste condiţii, doar presa necenzurată a unei ţări neutre, precum Spania, a raportat răspândirea în spaţiul iberic a unei noi maladii ucigătoare. De aceea, publicul european şi mondial a considerat (iniţial) că noua gripă e un fenomen exclusiv spaniol, şi a denumit-o în consecinţă. 

Aşa-numita gripă spaniolă a izbucnit, de fapt, într-o cazarmă din Kansas, în Statele Unite. În dimineaţa zilei de 4 martie 1918, Albert Gitchell, bucătar de popotă la Camp Funston, s-a prezentat la infirmierie plângându-se de durere în gât, febră şi dureri de cap. Istoria îl va consemna pe Gitchell ca fiind pacientul-zero al unei pandemii de o talie aproape fără precedent în analele umanităţii. 

Cercetătorii în domeniul virusologiei cred că „gripa spaniolă” era, la origine, o gripă aviară. Suferind o serie de mutaţii, ea ar fi trecut pe neaşteptate bariera biologică de la păsări, la om. Purtată în jurul lumii de mişcările de trupe din ultimele luni ale Primului Război Mondial, gripa spaniolă a „măturat” planeta în trei valuri succesive. La nivelul anului 1918, populaţia mondială se ridica la aproximativ 1,8 miliarde de oameni. Între declanşarea sa la începutul lunii martie 1918 şi până la ultimele îmbolnăviri din martie 1920, gripa spaniolă a infectat 500 de milioane de persoane: aproximativ unul din fiecare trei locuitori ai planetei s-a îmbolnăvit. Din rândul celor infectaţi, gripa a făcut undeva între 50 şi 100 de milioane de victime. 

Pentru a pune aceste cifre într-o altă perspectivă, 17 milioane de oameni au pierit în Primul Război Mondial, iar al Doilea Război Mondial avea să ucidă aproximativ 60 de milioane de oameni. Altfel spus, gripa spaniolă a ucis (mult) mai mulţi oameni decât prima conflagraţie mondială, probabil mai mulţi decât cea de a doua, şi e posibil să fi fost chiar mai ucigătoare decât ambele războaie mondiale la un loc. 

Într-un interval de doar doi ani, între 2,5% şi 5% din populaţia lumii a pierit din pricina acestei pandemii. În întreaga istorie a omenirii, doar marea ciumă din secolul al XIV-lea se apropie de proporţiile dezastrului din 1918. Organizaţia Mondială a Sănătăţii îi rezervă gripei spaniole dramatica distincţie de a fi fost „cea mai devastatoare răbufnire a unei maladii infecţioase înregistrată vreodată”. Mai  multe detalii AICI.