Ne apropiem de un nou moment `89: clasa politică este total ruptă de cetățeni, efectiv sunt lumi paralele

Poporul votează reducerea numărului de parlamentari – principalele partide politice își dau mâna și se pișă pe el de vot. 

Parlamentarii au imunitate pentru cei 30 de ani de cleptomanie compulsivă. Principalele partide politice își dau mâna și practic desființează DNA – mesajul plângăreț „lăsați-ne să furăm!” 

Ascensiunea socială este blocată de noile clanuri, politica fiscală este făcută de așa manieră încât nimeni să nu poată face bani fără voia clanurilor aflate la putere. Poporul fuge pe capete, mai ceva ca iobagii de pe moșiile grofilor. 

Nu există principii, nu există ideologii, legea poate fi fentată în orice moment dacă ai bani și faci parte din sistem. 

Poporul nu iese la vot – poporul e de vină! Vrăjeala ieftină „imposibil să nu ai cu cine vota!” sau „votează cu răul cel mai mic!” 

Cum ziceam: ascensiunea socială și schimbarea clasei politice sunt blocate (vezi experimentul USR, lansat sub ideea primenirii, încadrat foarte rapid în curentul principal al clasei politice). 

Mersul la vot este inutil: tot ei rămân la butoane. (Valeriu Nicolae nu se pune, chiar dacă ar fi intrat în Parlament era tot degeaba). 

Ne apropiem de un nou moment `89: clasa politică este total ruptă de cetățeni, efectiv sunt lumi paralele. Dar în buna tradiție a coerenței românești nimeni nu vrea să recunoască asta. (La fel de coerenți sunt jurnaliștii care zbiară isteric 9 luni „Stați în case! Stați în case! Stați în case!” și apoi se miră „Dar de ce nu a ieșit lumea la vot?!?”)