Profesorul Dragoș Paul Aligică – doctor în științe politice, în economie și în sociologie, unul dintre cei mai importanți autori conservatori autohtoni – explică, pe contul de Facebook al domniei sale, că actualele atacuri în haită la adresa Bisericii Ortodoxe Române sunt instrumentate de strategii Kremlinului și au drept miză cauzarea unui dublu clivaj: pe de o parte între BOR și Statul Român, pe de altă parte în interiorul BOR, între o facțiune pro-Occidentală și una pro-Rusă.
Obiectivul final este cât se poate de hibrid și subversiv: interferarea Rusiei, prin intermediul acestei de-a doua facțiunii, în politica internă a României, pe fundalul pandaliei ”celei de-a Treia Rome, vechea marotă panslavistă, întrucât ortodoxia autentică nu binecuvântează arme de distrugere în masă.
Dragoș Paul Aligică avertizează că atacurile la adresa BOR sunt emise și de personaje puțin spus dubioase (Cristian Tudor Popescu, aka CTP, fiind unul dintre ele) a căror carieră nouăzecistă a presupus aplaudarea minerilor, apologia crimelor și a amplelor violențe declanșate de Ion Iliescu și FSN, dar și boicotarea alinierii României pe axa EuroAtlantică.
Podul.ro vă prezintă în integralitate avertismentul profesorului Dragoș Paul Aligică:
”Să nu ne auto-amăgim cu privire la semnificația, importanța și miza atacului la adresa Bisericii Ortoxode Române, Patriarhului în particular și Religiei în general, atac în plină desfășurare în România.
Rezultatul urmărit este crearea unui clivaj dublu: între BOR și Statul Român și în interiorul BOR, între o facțiune pro-Occidentală și una pro-Rusă. Urmată de instrumentarea politică a acestui ultim clivaj pentru a putea prelua controlul asupra statului sau cel putin de a-l incapacita și influența de pe puntea superioară a navei amiral aflată ancorată în a Treia Romă.
Ca martor al acestei mișcări de învăluire de magnitudine istorică și geopolitică și ca unul dintre modeștii constructori și doctrinari din mediu laic ai cordonului sanitar de natură intelectuală, ideologică și politică ce a neutralizat forțele ce doreau România într-o zonă gri sau una de influență rusă și utilizau ortodoxia ca vector, recunosc în mod profesionist și elegant că admir și respect determinarea, anvergura și larga respirație istorică a colegilor ruși care testează acum din ce în ce mai intens rezistența la rupere a cordonului sanitar ce a făcut posibile stabilitatea și consensul pro-occidental în perioada tranziției și implicit parcursul și opțiunile EuroAtlantice ale României.
Anvergura, răbdarea și clarviziunea lor istorică sunt demne de renumele acestor colegi față de care avem un respect real, nu mimat: Rusia a fost și rămâne o putere imperială, care oferă o alternativă civilizațională la Occident și ai cărei doctrinari și strategi gândesc în decenii și secole nu luni și ani.
Pe de altă parte însă, dacă instrumentele din România ale acestei mișcări de magnitudine geopolitică și istorică sunt sau nu conștiente de ce fac, dacă vițelușii (copiii și nepoții vitelor, dacă îmi este permisă această parafrază sau corolar din excesiv de cunoscutul personaj aflat mai nou în centrul atenției în tema de față) realizează ce implicații au practica și retorica lor antireligioasă, anticlericală și antiBOR, în care se angajează când se joacă de-a partidele politice, civismul și avangarda vârfului de lance al ofensivei progresului etc. etc. în România, nu este întotdeauna clar.
Ceea ce este clar însă este următorul fapt: Oricât am încerca să uităm, cei care am asistat cu ochii deschiși și mintea trează la toți acești ani de tranziție și istorie românească NU putem să nu sesizăm o anumită continuitate între vocile ce au început tranziția de pe poziția de apologeți ai violenței Feseniste în numele unui gorbaciovism original și unei democrații originale, au continuat regrupați la Adevărul în cea mai influentă și insidioasă tribună antireformistă a anilor 90 sub bagheta unui Director cu o legendă controversată și un sfârșit tragic pe măsura legendei și au continuat până târziu să se opună oricărei mutări sau decizii făcute de diplomația română sau serviciile secrete române în direcția alinierii pe axa EuroAtlantică…
Pe drept sau pe nedrept, vrem, nu vrem, aceste asociații se fac în mintea noastră și nu ne putem reține de la a nota public acest fapt, în actualul context…”
(Sursa foto: Newsweek România)