Votul ca libertate și curaj


Votul ca libertate și curaj

Votul e primul pas, cu el începe eliberarea de acel sentiment cumplit despre care aud mereu în jurul meu: frica. Știu ce e frica, știu cum e să ai copii și să te gândești că ei ar putea cădea victime fiindcă părinții n-au știut sau n-au putut să țină capul plecat (că numai așa nu-l taie sabia).

Întâlnesc tot mai mult, în ultima vreme, oameni care-mi povestesc despre presiuni, despre șefi care urlă și-i amenință, despre formulare în care li se cere să-și exprime, cu nume și prenume, opiniile despre un partid. Un partid de care ei simt că depinde cariera lor profesională și dacă au sau nu ce le pune pe masă copiilor. Oameni cărora orice nou set de alegeri le aduce în viață panica și, da, o paralizie a fricii. Frica de a nu avea niciun control, frica de puterea celor înfipți, aparent pe vecie, în scaune.

Dar acești oameni care vin către mine, către noi au început deja să se desprindă din paralizia asta, au început să simtă deja puterea unei ștampile, înainte s-o țină de-a binelea în mână.

Dreptul la vot este întocmai cum îi spune numele: un drept. În spatele căruia stau stâlpii de bază ai unei democrații – libertatea (de a alege), responsabilitatea, implicarea în existența cetății. Votul îți dă dreptul să ai așteptări de la cei aleși, îți dă dreptul să-i sancționezi atunci când nu te reprezintă sau își încalcă promisiunile, votul îi puterea unui politician și tot puterea i-o ia, votul îl înalță și votul îl doboară.

Simt, în jur, mult scepticism: „Votul unui singur om nu contează“, „Voturile se fură – noi votăm cu cine vrem și din urnă iese cine trebuie“, „Noi suntem mici, ei sunt puternici“. E, de multe ori, o frustrare pe care-o am eu însumi, în Parlament, văzând partidele la putere cum sfidează opoziția și găsesc mereu tertipuri să treacă legi nemernice, cum a fost schimbarea Codului Penal. Dar am trăit și experiența ca un singur vot să facă diferența, am văzut și ce înseamnă când lumea se mobilizează și spune „nu“, am văzut încrederea din ochii acelor oameni care au semnat inițiativa „Fără penali în funcții publice“. Și, mai ales, am văzut, în 2016, cum votul oamenilor a făcut o diferență, cea cu care poate începe schimbarea. Acum, USR și PLUS au delegați în peste 90% din secții (în 100% din ele, la Neamț), sunt mii de oameni care s-au mobilizat voluntar să fie observatori la alegeri, iar posibilitatea de a fura voturi devine, astfel, tot mai mică. E o șansă regăsită ca votul fiecăruia să fie respectat și să facă diferența. Pentru că, într-o democrație, doar votul face diferența. Sunt 30 de ani de sacrificii pentru ca România să fie o democrație, e momentul ca aceste sacrificii să fie răsplătite.

Nu contează cu cine votați duminica aceasta atâta timp cât o faceți, și o faceți fără frică, din propria dorință, știind că dvs., cetățenii, puteți schimba România. Și cred, sincer, că Alianța 2020 (USR-PLUS) e cea mai bună opțiune de pe acest buletin de vot și de pe cele care vor urma, până la finalul anului viitor. Fiindcă oamenilor din Alianța 2020 nu le e niciodată frică, nouă oamenii din jur, oamenii din România, ne dau curaj în fiecare zi.

„Podul” este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.