Popa-mason Brînzea, protejatul ministrului Intotero, SLUGA lui Dragnea, a reînviat SECURITATEA la ”Eudoxiu Hurmuzachi” EXCLUSIV

Institutul ”Eudoxiu Hurmuzachi” pentru Românii de Pretutindeni (IEH) este singura instituție publică aflată în subordinea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, care, în vremea domniei lui Liviu Dragnea peste România, este condus de o doamnă pe care nu o recomandă nimic, în afară de un soț italian cu foarte mulți bani – Natalia Intotero.

După repunerea în funcția de director general a lui Eugen Popescu, care a fost demis ilegal de guvernul PSD, după ce fusese pus în funcție de tehnocrați, în iunie 2018, directorul general adjunct Nicolae Brînzea (preot), care timp de doi ani a condus singur Institutul, a încercat în mod constant să-l elimine pe directorul general, refuzând să-i predea documentele și blocându-i sistematic accesul la acestea.

Urmare a multiplelor nereguli constatate de către directorul general, precum și a unor prejudicii aduse Institutului de către Nicolae Brînzea, au fost inițiate acțiuni în justiție, în contradictoriu cu acesta, precum și cu alți salariați, dar și cu o avocată, care încheiase cu Nicolae Brînzea un contract de asistență juridică, dar fără respectarea legii.

La începutul lunii martie, directorul general Eugen Popescu a fost nevoit să intre în concediu medical, motiv pentru care a delegat atribuțiile, potrivit legii, către o persoană din cadrul instituției, care dispunea de competențele necesare îndeplinirii atribuțiilor delegate. Ulterior plecării directorului general, ministrul Intotero, ignorând decizia directorului general, a dispus prin ordin ca atribuțiile acestuia să fie delegate directorului general adjunct Nicolae Brînzea, deși cunoștea situația puternic conflictuală provocată de către acesta, dar și faptul că, timp de doi ani, directorul adjunct transformase Institutul în propria moșie.

În acest context urmează ca Nicolae Brînzea, deși are interese contrare, să reprezinte IEH în procesele în care se judecă în contradictoriu cu Institutul.

Imediat ce i-au fost delegate atribuțiile altuia, prima măsură pe care a luat-o a fost aceea de a da afară consilierul juridic care avea delegații din partea directorului general în dosarele aflate pe rolul instanțelor, pentru a asigura reprezentarea și a face apărarea drepturilor legitime ale Institutului.

Un prim litigiu al IEH este legat de stabilirea, în disprețul legii, chiar de către directorul adjunct Nicolae Brînzea, a unui salariu pentru sine, de peste 17.000 lei, în condițiile în care maximum prevăzut de lege este de 10.880 lei. La judecata pe fond, IEH a câștigat, iar acum procesul se află în faza de apel.

Al doilea litigiu care-l are ca protagonist pe Nicolae Brînzea are ca obiect tot stabilirea drepturilor salariale, Brînzea contestând decizia directorului general prin care i se stabilea salariul prevăzut de lege, acesta fiind suspendat de către instanța de judecată, până la soluționarea primului proces, cel menționat anterior.

Al treilea litigiu care îl are în prim-plan tot pe Nicolae Brînzea îl reprezintă contestația formulată de către acesta împotriva sancțiunii disciplinare cu avertisment scris, aplicată de către directorul general, ca urmare a săvârșirii unor abateri disciplinare de către același… Nicolae Brînzea.

Al patrulea proces tot cu Nicolae Brînzea parte, se referă la solicitarea de către acesta a constatării de către instanță a nulității contractului individual de muncă al directorului general, deși acesta a mai făcut în anii trecuți obiectul verificării legalității, de către instanța de judecată.

Celelalte cinci litigii se referă la diverse acțiuni în care protagoniști sunt acoliții lui Nicolae Brînzea, care se judecă în contradictoriu cu IEH.

În operațiunea disperată a lui Nicolae Brînzea de a pune mâna pe dosarele IEH aflate pe rolul instanțelor de judecată, s-a încercat, prin intimidare, deposedarea consilierului juridic de dosarele menționate, de către chiar complicii lui Nicolae Brînzea. Întrucât consilierul juridic este o persoană cu vastă experiență în gestionarea situațiilor de conflict, acesta s-a opus categoric, solicitând imperativ ca preluarea acestor dosare să se realizeze potrivit legii. 

În condițiile în care a dat afară consilierul juridic, în baza unui ordin de delagare a unor atribuții de către o terță persoană (care avea competența doar de numire a directorului general și nu de delegare a atribuțiilor acestuia), se pun următoarele întrebări legitime:      

După ce a scos din decor consilierul juridic, persoana care-l încurca cel mai tare, Nicolae Brînzea a solicitat tuturor angajaților detașați, interogatorii scrise, pe care, pentru a induce în eroare și a masca natura documentului solicitat, l-a intitulat ”raport de activitate”.

Aceste interogatorii, în mod discriminatoriu, au fost solicitate doar angajaților detașați, adică persoanelor care, de la revenirea directorului general, sesizaseră multiplele nereguli comise de Nicolae Brînzea, inclusiv la Curtea de Conturi, precum și cazurile de hărțuire, denigrare personală și profesională și amenințare la care fuseseră supuse, din iunie 2018 și până în prezent. Aceste interogatorii nu au fost solicitate complicilor lui Nicolae Brînzea la comiterea neregulilor aduse la cunoștința autorităților competente.

Popa-mason

Nicolae Brînzea este „Mare Capelan al Supremului Consiliu de Grad 33 şi Ultim al Ritului Scoţian Antic şi Acceptat din România”, după cum se arată într-o investigaţie din 2016 a ziarului Evenimentul Zilei, dar și într-o publicație internă a masoneriei, plină de poze cu Brînzea în șorțuleț. Nu putem să nu ne întrebăm cum îşi motivează calitatea de mason din poziţia de preot, ştiind că încă mai este valabilă osândirea apartenenței la francmasonerie, din 1937, de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române? Nu ar trebui BOR să ia la puricat acest caz și să analizeze toate incompatibilitățile asociate?

Cât priveşte probitatea „ştiinţifică" a conferenţiarului Nicolae Brînzea, şi la acest capitol zelosul preot-mason navighează senin prin ape tulburi. Una dintre fostele sale angajate, Miruna Rolea, scria pe Facebook în 2017, într-o postare numită „Răzbunarea sclavului", o întâmplare din vremea în care lucrase la IEH, despre cum Nicolae Brînzea îi ordonase să scrie un „articol ştiinţific", de pe o zi pe alta, pe care urma să-l publice... cu numele lui.

În declaraţia sa de avere postată de site-ul Agenţiei Naţionale de Integritate, la capitolul bunuri imobile, Brînzea se bucură de cote succesorale pentru şase terenuri, dintre care patru sunt intravilane şi două sunt forestiere. Astfel, doar în anul 2012 Brînzea a fost fericitul câștigător a 4 moșteniri, și anume: un teren 100.000 mp (forestier), altul de 2017 mp, al treilea de 1088 mp și un altul de 1009 mp, toate acestea fiind intravilane; între anii 2003-2005, apare cu 80.000 mp, dintre care 71.800 mp achiziționați prin vânzare-cumpărare, iar alți 8200 mp moșteniți; în 1994, a aplicat aceeași combinație: vânzare-cumpărare pentru 2000 mp și moștenire pentru 7000 mp (intravilan). În cont: 2.200.000 lei.

Dar cea mai celebră secţiune a declaraţiei de avere o constituie Vila Florica, conacul familiei Brătianu. O altă controversă în contul lui preotului Nicolae Brînzea. Tot o anchetă din ziarul Curentul ne arată cum preotul-mason a reuşit să înhaţe o parte din averea Brătienilor, convingând-o pe moştenitoarea de drept, bătrâna Eleonora Brătianu, printr-un concurs de împrejurări din care nu a lipsit manipularea emoţională, să-l desemneze legatar universal. Ne întrebăm în ce măsură Nicolae Brînzea, preot fiind, a încălcat prevederile Codului civil, atunci când a fost desemnat legatar universal al doamnei Eleonora Brătianu. În decembrie 2017, aflăm din declaraţia de avere, cota sa din Vila Florica a fost vândută Ministerului Culturii pentru suma 70.000 de euro.

Cine este Eugen Popescu

Eugen Popescu este absolvent al Liceului Militar de la Breaza. Conform CNSAS, Eugen Popescu a fost urmărit de fosta Securitate pentru activitate periculoasă împotriva regimului comunist. Eugen Popescu subliniază că a fost și participant activ la revolta populară din 21 decembrie 1989, dar nu a pretins „Diplomă de revoluționar”.

Eugen Popescu a fost și unul dintre co-organizatorii marii manifestații anticomunsite din Piața Universității, din anul 1990. În acea perioadă, a fost ziarist, iar în această calitate a filmat momente teribile ale acelor manifestații. Unele dintre acele filmări, inclusiv cu morții din 13 iunie 1990, sunt realizate de Eugen Popescu.

În iunie 1990, când minerii au început să-i „vâneze” pe organizatorii manifestației, care erau refugiați în clădirea Universiății, Eugen Popescu a încercat să scape fugind pe acoperișul clădirii. A fost prins de mineri care inițial au vrut să-l arunce de pe acoperiș, apoi au vrut să-i bage o șurubelniță în tâmplă, în cele din urmă înfigându-i-o în genunchi. Eugen Popescu a ajuns la Spitalul Municipal, de unde medicul care îl trata l-a salvat cu mașina sa personală după ce a început, și în spitale, vânătoarea de victime ale mineriadei.

Eugen Popescu a emigrat apoi în Canada.

Românii din jurul României se implică pentru apărarea lui Eugen Popescu

Pe acest subiect a fost înaintat public un Memoriu al mai multor organizații românești din jurul României:

Excelenței Sale,

Doamnei Viorica Dăncilă, Prim-Ministru al României

M E M O R I U

Stimată Doamnă Prim-Ministru,

Noi, lideri ai celor mai reprezentative asociații si comunități ale românilor din vecinătatea Romaniei, dar și din regiunea Covasna-Harghita, dorim să ne exprimăm îngrijorarea cu privire la modul în care funcționari ai statului român care activează în domeniul românilor de pretutindeni și militează pentru drepturile acestora cu profesionalism, sunt denigrați în campanii de presă fără fundament.

Am urmărit cu stupoare pe internet și pe televiziune recentele atacuri la adresa imaginii directorului general al Institutului “Eudoxiu Hurmuzachi” pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerului Românilor de Pretutindeni, domnul Eugen Popescu. O campanie de defăimare a persoanei acestuia și, implicit, a instituției pe care o coordonează constatăm că se reia la 3 ani după una similară, care s-a soldat cu demiterea abuzivă (așa cum a demonstrat instanța de judecată), din funcția de director general al IEH, a domniei sale. Și de data aceasta, ne reafirmăm sprijinul pe care l-am transmis public și acum 3 ani, reluând prin acest memoriu și accentuând punctul nostru de vedere referitor la situația dată.

În acest context, permiteți-ne, stimată doamnă Prim-Ministru, să vă înaintăm prezentul memoriu Excelenţei Voastre, cu scopul de a ne exprima întregul sprijin public pentru domnul Eugen Popescu și a pleda pentru menținerea domniei sale în funcția de director general al Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni, dată fiind expertiza, profesionalismul și managementul excepțional de care domnul Eugen Popescu a dat dovadă, nu doar în fruntea IEH, dar și a altor instituții/organizații pe care le-a coordonat de-a lungul timpului.

A aduce în discuție elemente contradictorii și denigratoare avansate de către așa-ziși jurnaliști, legate de studiile pe care domnul Eugen Popescu le-a absolvit acum mai bine de 20 de ani arată lipsa de interes real supra problemelor serioase cu care românii din vecinătate se confruntă și interesul vădit de înlăturare a celor puțini care încă mai luptă pentru drepturile românilor din comunitățile istorice.

Cunoaștem personalitatea integră și onestitatea de care domnul Eugen Popescu a dat permanent dovadă în toate funcțiile pe care le-a deținut.

Încă din anii 2000 ca și coordonator de proiecte al unei echipe solide de experți în cadrul Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, domnul Eugen Popscu a lucrat și implementat cu succes strategia guvermului pentru promovarea identității naționale a românilor de peste hotare, prin numeroase proiecte ce au vizat susținerea educației, a mass-mediei și serviciului religios în limba maternă pentru românii din vecinătatea imediată sau diaspora.

Din iunie 2018 de când instanța de judecată l-a readus la conducerea Institutul “Eudoxiu Hurmuzachi” pentru Românii de Pretutindeni, actualmente în cadrul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, domnul Eugen Popescu a demarat, după o perioadă destul de lungă de acalmie și haos instituțional, sub alte conduceri, o serie de proiecte în parteneriat cu asociațiile românești din Serbia (Timoc și Voivodina), Ucraina (Sudul Basarbiei, regiunea Odesa și regiunea Cernăuți), Republica Moldova, în litera legii și a hotărârii de guvern privind funcționarea IEH. Caravane ale limbii și culturii române la care au participat mii de oameni din comunitățile românești de peste hotare, cursuri, excursii tematice pentru sute de copii români din vecinătatea României, activități artistice cu participarea a mii de persoane sunt doar câteva din proiectele demarate de IEH, sub conducerea domnului Eugen Popescu. Notabilă este și activitatea sa în beneficiul românilor din regiunea Harghita-Covasna. Toate acestea sunt acțiuni de amploare, cu profund mesaj românesc, sunt proiecte strategice în jurul ideii de interes național pe care domnia sa îl susține și promovează.

Am asistat în ultimii ani, cu îngrijorare, la desființarea sau deprofesionalizarea structurilor de stat din România, cu competențe în domeniul românilor de pretutindeni. La acestea se adaugă și presiunile puternice la care experți din domeniu, așa cum este Eugen Popescu, sunt supuși permanent și discreditați în campanii publice. Acest fapt nu face decât să descurajeze românii din vecinătatea României și nu numai pe ei să mai lupte pentru idealul național, câzând astfel victime asimilării și deznaționalizării pe care le practică statele ai căror cetățeni sunt. În lipsa unor programe coerente de păstrare și promovare a identității românești și a unui corp de experți specializați pe problematica românilor de pretutindeni care să implementeze aceste programe, identitatea românească peste hotare va avea profund de suferit. Dat fiind faptul că situația românilor din vecinătatea României este în continuare dramatică, considerăm, stimată doamnă Prim-Ministru, că se impune cu necesitate dezvoltarea tuturor structurilor guvernamentale în sprijinilor românilor din vecinătate și Balcani, încurajarea și păstrarea în funcții cheie a unor oameni cu expertiză și competențe depline în domeniul românilor de pretutindeni. Toate acestea ar reprezenta un act firesc, de normalitate.

Nu înțelegem acțiunile unei anumite categorii de presă, dacă ne permiteți, de o calitate îndoielnică, de a trimite în derizoriu expertiza, studiile și activitatea de zeci de ani a unui om care apără interesul național, limba și identitatea românească peste hotare, sacrificând sănătate, familie și energie în slujba unor idei, așa cum a făcut-o domnul Eugen Popescu până în prezent.

Românii din afara frontierelor sunt o componentă a strategiei naționale de securitate, iar ignorarea lor de către instituţii ale Statului Român care ar trebui să-i protejeze poate deveni o problemă de siguranță națională. Slăbirea acestor instituții prin denigrarea chiar și în simple articole de presă nefondate a acestor oameni care cunosc pe deplin domeniul românilor de pretutindeni și se angajează în slujba acestora, așa cum a făcut-o ani la rând, domnul Eugen Popescu, este un act imoral și lipsit de demnitate.

Ne dorim ca mass-media din România să se aplece cu profesionalism și dăruire asupra problematicii românilor de pretutindeni și să nu minimalizeze activitatea unor oameni care își fac doar datoria față de țara și neamul lor.

Vă mulțumim, stimată doamnă Prim-Ministru, pentru atenția acordată acestui memoriu și ne exprimăm convingerea că demersul nostru va fi înțeles așa cum se cuvine, iar instituțiile Statului Român își vor face datoria față de conaționalii săi, conform programului de guvernare și legilor asumate.

Cu aleasă considerație,

Comunitatea Românilor din Serbia Congresul Românilor din Serbia:

Protopopiatul Ortodox Român al Daciei Ripensis

Partidul Neamului Românesc

Grupul intelectual român

Asociația pentru cultură a românilor-vlahilor din Serbia – „Ariadnae Filum“

Societatea românilor-vlahilor „TRAIAN“

Asociația Femeilor Ortodoxe „Sf. Maxima“

Mișcarea Europeana românilor

Perspective tradiționale inovative din Valea Timocului

Comitetul pentru Drepturile Omului Nigotin

Societatea cultural-artistic „Lubnița“

Asociația de Cultură, Tradiție și Religie de pe Valea Moravei

Grupul studenților timoceni în România Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria “AVE”,

Dr. Ivo Gheorghiev - președinte