"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
La 70 de ani de la adoptarea Declaraţiei Schuman, într-un context în care Uniunea Europeană trece prin momente extrem de dificile, cauzate de gestionarea unei crize sanitare fără precedent, europarlamentara USR Clotilde Armand aduce clarificări necesare și vești bune pentru România (dar și pentru orice european preocupat de ce se întâmplă la Bruxelles), într-un interviu oferit scriitorului, profesorului și jurnalistului Ciprian Apetrei, în exclusivitate pentru RoZoom Press, un proiect jurnalistic fără frontiere pe care vă recomandăm să-l urmăriți.
De Ziua Europei, Clotilde Armand anunță că pachetul de măsuri financiare decis în cadrul Uniunii Europene oferă României ”o șansă istorică”, în sensul că, acum, în urma unor relaxări ale legislației, țara noastră va avea acces la toate fondurile structurale pe care nu le mai putea accesa în mod normal, existând astfel și posibilitatea unei absorbții de 100%, dacă responsabilii guvernamentali vor elabora și redacta proiectele corespunzătoare.
De asemenea, într-un moment în care se vorbește cu patimă fie de renașterea proiectului european, fie de o confirmare a euroscepticismului, Clotilde Armand detaliază punctual măsurile prin care Bruxellesul va injecta în economia europeană 20% din PIB-ul Uniunii Europene (peste 4000 miliarde euro), ceea ce nu-i absolut deloc puțin lucru.
Vă invităm să vizionați integral interviul:
Clotilde Armand: E adevărat, Uniunii Europene i-a trebuit timp să reacționeze în criza Covid-19, dar acum vedem că răspunsul Uniunii Europene este incomparabil cu cel din timpul crizelor financiare, din 2008, din 2012, sau cu reacția Statelor Unite. În primul rând trebuie menționat că sistemele sanitare și medicale sunt oricum gestionate strict la nivel național. E greu să-i reproșăm Uniunii Europene că nu a intervenit acolo unde nu i-am dat puterea să o facă și nici nu are competențe.
În ceea ce privește stabilitatea financiară și implicit economică, Banca Centrală Europeană a intervenit imediat. Evident, pentru Banca Centrală Europeană e mult mai ușor să intervină decât pentru Uniunea Europeană în ansamblu fiindcă nu are nevoie de unanimitatea voturilor pentru a debloca niște bani. Este suficientă o majoritate într-un consiliu de administrație.
Măsurile care s-au luat au fost mai puțin mediatizate, dar au un impact enorm. De fapt, sunt patru tipuri de măsuri. Primul nivel este pentru a crește capacitatea statelor membre de a se putea împrumuta. Al doilea este să oferim niște împrumuturi, al treilea să oferim conturi nerambursabile, adică să oferim bani, nu doar împrumuturi, și al patrulea nivel privește faptul că relaxăm niște reguli și permitem statelor membre să se împrumute.
Voi intra un pic mai mult în detalii. În primul rând, așa cum am spus, este vorba despre intervenția Băncii Centrale Europene, care a lansat un program de cumpărare de obligațiuni de peste 1000 de miliarde euro, și asta doar până la sfârșitul acestui an. Acest lucru are un efect stabilizator asupra întregii economii europene. Soluția noastră este aceea de a injecta lichidități – aproximativ 20% din PIB-ul Europei – în economie. 20% înseamnă aproximativ 4000 de miliarde euro. Aceasta a fost prima decizie care s-a luat destul de rapid, încă din martie. Soluția Băncii Centrale Europene a fost de a cumpăra obligațiuni de peste 1000 de miliarde de euro.
A doua decizie importantă le aparține miniștrilor europeni de finanțe care, după discuții tensionate ce au fost relatate în presă, și contrar așteptărilor unora, au ajuns la un acord remarcabil și au făcut posibilă deschiderea mai multor linii de împrumuturi în valoare de 500-540 de miliarde euro. Banca Europeană de Investiții a primit 200 de miliarde euro de care au beneficiat în special întreprinderile. A fost creat un program, în valoare de 100 de miliarde euro, care va permite statelor să se împrumute ca să finanțeze programele naționale de șomaj parțial. Aceste programe de șomaj parțial au fost stabilite în toate statele membre și acum avem și cum să le finanțăm. Vorbim despre împrumuturi în condiții avantajoase care însumează o cifră de 540 miliarde euro.
În prezent lucrăm la alte linii de finanțare – 500 de miliarde euro, 1000 de miliarde euro. E vorba despre un program de relansare economică la care lucrează Uniunea Europeană și urmează să-l definitiveze.
Pe al treilea nivel de măsuri luate în cadrul Uniunii Europene se situează toate fondurile nerambursabile. Eu sunt în Comisia de Buget și sunt persoana care negociază pentru grupul Renew europe bugetul pentru 2020. Aceste fonduri nerambursabile din bugetul Uniunii Europene vor fi puse la dispoziția statelor membre în mod flexibil și fără obligația de a cofinanța. E vorba aici de mai puțini bani fiindcă suntem la finalul cadrului financiar multianual – e vorba de 37 de miliarde euro: aceasta a fost prima evaluare a fondurilor structurale care au putut fi redirecționate. De fapt, este vorba despre toate fondurile structurale care nu au fost cheltuite până în acest moment și România are șansa istorică de a putea avea o absorbție de 100% din toate fondurile la care nu mai avea acces. Acum va putea să folosească aceste fonduri, fără cofinanțare și într-un mod foarte flexibil. Și mai sunt încă 3 miliarde euro, care au fost votate săptămâna trecută sub forma unui sprijin de urgență votat pentru sistemele sanitare din statele cele ma afectate.
A patra etapă a măsurilor luate de Uniunea Europeană vizează ajutoarele la nivel național, care însumează 2200 miliarde euro. Aceste ajutoare pentru statele membre sunt posibile acum pentru că s-au relaxat mai multe reguli. O să vă dau două exemple concrete de astfel de relaxări. Este vorba de regula de la Maastricht, faptul că nu trebuie să ai un deficit sau o datorie suverană mai mare de 60% din PIB-ul țării, or Italia, Spania, Franța, pentru a vă da doar trei exemple, au o datorie suverană mai mare de 60%. Și a doua regulă relaxată e faptul că, în mod normal, statul n-are voie să subvenționeze industria, firmele private. Acum se pot face toate aceste lucruri.
Toate aceste patru niveluri de măsuri ajung la mai mult de 4000 de miliarde euro. Dacă facem toate aceste calcule, realizăm că asistăm la cel mai mare efort financiar din toate timpurile pentru a lupta împotriva unei crize. 20% din PIB-ul european este foarte mult. Statele Unite abia acum au egalat această mobilizare de resurse.
Acum, provocarea va fi să reușim să capitalizăm aceste fonduri în direcțiile în care să ne asigure o mai mare siguranță pentru viitorul nostru, pentru că împrumuturile sunt o sabie cu două tăișuri, trebuie să le și rambursăm. Pentru a face această investiție în cel mai inteligent mod, ca să putem avea această redresare pe care ne-o dorim, pentru asta lucrăm acum în Parlamentul European. Și pentru acest lucru trebuie să lucreze și guvernul la București”.
