CCR, una caldă și două reci. Economia epocii Dragnea și pensiile speciale ale aleșilor locali, readuse în scenă de PSD cu ajutorul Curții Constituționale

CCR a hotărât în cursul zilei de miercuri că modificarea OUG 114 de către Guvernul Orban prin angajarea răspunderii e neconstituțională.

De asemenea, judecătorii Curții Constituționale au adoptat o decizie prin care redă speranța aleșilor locali că vor beneficia de pensii speciale.

PSD a obținut astăzi două victorii la CCR, în timp ce Guvernul Orban a reușit să aibă câștig de cauză în ceea ce privește bugetul de stat pe anul 2020. 

OUG 114 revine în scenă

Astfel, CCR a dat dreptate PSD, care a depus, pe 30 decembrie 2019, o sesizare de neconstituţionalitate împotriva proiectului de modificare a OUG 114/2018, propus spre adoptare prin angajarea răspunderii Guvernului la data de 23 decembrie 2019.

Mai mult, CCR a decis că nu este constituțională interdicția cumulării salariului cu pensia, prevedere care apare în actul normativ contestat.

Pe cale de consecință, actul normativ care schimbă prevederile OUG 114 e neconstituțional și își suspendă efectele din momentul în care se publică decizia CCR în Monitorul Oficial.

Comunicatul PSD din data de 30 decembrie: "Partidul Social Democrat a depus luni, 30 decembrie 2019, o sesizare de neconstituţionalitate împotriva proiectului de modificare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 (PL-x nr. 669/2019), propus spre adoptare prin angajarea răspunderii Guvernului la data de 23 decembrie 2019.

Sesizarea vizează atât forma proiectului de modificare (faptul că există deja un proiect de aprobare a OUG 114 în procedură legislativă), cât şi fondul proiectului (interzicerea cumulului pensiei cu salariul).

În prezent, Proiectul de Lege pentru aprobarea OUG 114/2018 (PL-x nr. 93/2019) se află în procedură legislativă, pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor, sub rezerva depunerii raportului de către comisiile sesizate în fond.

Domeniul de reglementare al Proiectului de Lege privind modificarea OUG 114 (PL-x nr. 669/2019) este identic cu cel al Proiectului de Lege pentru aprobarea OUG 114 (PL-x nr. 93/2019), aflat în procedură legislativă.

Angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege în condiţiile în care acesta este şi pe ordinea de zi a Parlamentului este neconstituţională, întrucât Guvernul este obligat să lase Parlamentul să se pronunţe asupra acestuia.

Când Guvernul îşi angajează răspunderea asupra unui proiect de lege obiectul de reglementare trebuie să conţină prevederi care se circumscriu clar unui singur domeniu. Angajarea răspunderii Guvernului nu se poate face printr-un proiect de lege care să modifice sau să completeze mai multe legi în vigoare, această manieră fiind profund neconstituţională.

PSD este în principiu de acord cu interzicerea cumulului pensiei cu salariul, dar această reglementare trebuie să se facă în mod legal şi constituţional şi mai ales după o analiză pe domenii de activitate astfel încât să nu se creeze dezechilibre pe piaţa forţei de muncă".

Ce își propunerea Guvernul Orban 1 prin proiectul de modificare a OUG 114: "Prin proiectul de lege adoptat astăzi în Guvern salvăm Pilonul II de pensii administrat privat, este o chestiune pentru care Guvernul Orban a militat întotdeauna - de a stimula şi încuraja sistemele alternative pentru acumularea unor pensii private. În acest sens, au fost corectate măsurile care ar fi dus la distrugerea şi naţionalizarea pilonului 2 de pensii. Prin proiectul de lege se renunţă la cerinţele legate de elaborarea suplimentară de capital pentru administratorii fondurilor de pensii, se reduc comisioanele de administrare pentru Casa de Pensii şi ASF, lăsând mai mulţi bani în conturile participanţilor la fondurile la pilonul 2 de pensii. Se elimină şi opţionalitatea participanţilor între pilonul 1 şi pilonul 2 de pensii", a spus Dancă într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.

Taxarea cu 2% din cifra de afaceri a companiilor energetice şi plafonarea preţului la producător pentru gaze şi pentru furnizorii de energie electrică la 68 de lei pe megawat/oră au fost abrogate şi au fost introduse prevederi tranzitorii pentru liberalizarea pieţei de gaze şi de energie electrică. (...) Fondurile colectate în baza taxei de 2% pe cifra de afaceri pentru companiile din sectorul energetic, colectate la ANRE, vor fi transferate la Ministerul Economiei în vederea sprijinirii programelor de eficienţă energetică şi a programelor de protecţia consumatorului vulnerabil, este vorba de suma de 600 de milioane de lei. (...) Au fost abrogate şi prevederile din sectorul telecomunicaţiilor, atât în ce priveşte taxarea acestor companii, cât şi regimul contravenţiei în acest domeniu şi au fost abrogate prevederile legate de taxarea activelor bancare", declara purtătorul de cuvânt al Guvernului Orban 1, Ionel Dancă, în data de 18 decembrie 2019. 

Pensii speciale pentru aleșii locali

Mai mult, judecătorii CCR au respins miercuri sesizarea Avocatului Poporului cu privire la Codul Administrativ, adoptat prin OUG de Guvernul Dăncilă. Legea prevede și acordarea pensiilor speciale pentru aleșii locali. Totuși, prevederile prin care sunt acordate pensiile speciale au fost amânate până în 2021 de Guvernul Orban prin Ordonanță de Urgență. OUG a fost însă deja respins în Senat, iar dacă și Camera Deputaților va respinge Ordonanța, primarii vor primi pensii speciale din acest an, arată digi24. 

Conform Codului Administrativ vor primi pensii speciale primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții de Consilii județene, pensii calculate în baza unui procent din salariu și a numărului de mandate.

Sesizarea lui Ciolacu privind bugetul a picat

CCR a dat miercuri o decizie favorabilă atât Guvernului Orban, cât și României. Concret, CCR a respins cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Guvern și Parlament cu privire la Legea bugetului de stat și Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe 2020, solicitare formulată de Marcel Ciolacu și Teodor Meleșcanu.

PSD l-a trimis la înaintare în plenul CCR pe deputatul Florin Iordache pentru a pleda împotriva bugetului de stat adoptat de PNL, acesta reclamând că legile referitoare la buget trebuie să fie dezbătute şi aprobate în Parlament, nu să fie adoptate de Guvern prin asumarea răspunderii.

Amintim că președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, anunțase pe 23 decembrie că, alături de Teodor Meleșcanu, șef al Senatului la acea vreme, va sesiza CCR, din cauza asumării răspunderii de către Executiv pentru legea bugetului de stat pe 2020. 

Ce spunea Marcel Ciolacu pe 23 decembrie: "Bugetul de stat deoarece a venit prin asumarea răspunderii de către Guvern va fi atacat azi de mine și de către președintele Senatului ca și conflict constituțional la CCR. Au fost prezenți și parlamentari. S-au interesat. Nu există un precedent în Europa ca un Guvern să vină cu un buget fără dezbateri în Parlament. De la Ceaușescu încoace, de 30 de ani, nu a mai fost așa ceva. Vom stopa ca altcineva în viitor să facă acest lucru. Domnul Orban va intra în istorie ca singurul premier care și-a permis acest lucru, nu numai din România, ci dintr-o Europă democratică".