"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a prezentat vineri, 27 decembrie, în cadrul unei ședințe de Guvern, un memorandum (pe care-l puteți citi complet AICI) prin care au fost expuse motivele pentru care Ministerul Justiției susține desființarea Secției Speciale de Investigare a Magistraților.
În legătură cu recomandările partenerilor europeni, Predoiu a invocat GRECO, MCV, Comisia de la Veneția și, mai mult, a atras atenția că în 2020 Comisia Europeană ia în calcul introducerea unui "mecanism de screening, monitorizare și evaluare a statului de drept în toate statele europene". Pe cale de consecință, potrivit ministrului, România este nevoită să respecte un număr cât mai mare de recomandări venite din partea GRECO, MCV și Comisiei de la Veneția pentru a nu exista consecințe negative pentru țara noastră.
Mai mult, Predoiu a subliniat că SS a pus bețe în roate DNA: "s-au retras recursuri făcute de DNA, anterior, în anumite cazuri de mare corupție". Totodată, liberalul a atras atenția că SS a fost folosită de PSD ca un instrument de persecutare a magistraților care se opuneau linșajului pesedist asupra Justiției: "o serie de acțiuni împotriva unor procurori și judecători care criticau la acea dată procesul de modificare a Legilor Justiției și a Codurilor Penale".
Pe final, premierul Ludovic Orban s-a declarat de acord cu propunerea ministrului Predoiu de desființare a SS, obiectivul PNL fiind scoaterea României de sub MCV.
Cătălin Predoiu: Câteva cuvinte despre cadrul legislativ. Această Secție a fost înființată prin Legea 207/2018 care a modificat Legea 304/2004, și care a creat o structură fără personalitate juridică în cadrul Parchetului de pe lângă ÎCCJ. Vreau să amintesc contextul în care au fost operate aceste modificări, unul plin de tensiune, fără consultare publică, cu reacții virulente din partea multor magistrați care s-au opus modificărilor și cu o critică foarte clară din partea partenerilor europeni, începând cu Comisia Europeană, GRECO și Comisia de la Veneția. Prin modificarea inițială s-au stabilit modalitățile de numire a conducerii SIIJ și principiile de funcționare, o modificare precară, insuficientă pentru a operaționaliza Secția, ceea ce a determinat Ministerul Justiției condus la vremea aceea de alt ministru și alt Guvern de a promova o OUG prin care se aduceau clarificări în primul rând modalității de numire a conducerii Secției, ordonanță care la rândul ei a stârnit numeroase critici atât în țară, cât și în străinătate.
În ceea ce privește aceste documente europene și recomandări europene la care am făcut referire, în primul rând ele au recomandat ca această Secție să nu fie înființată pentru că s-ar crea o presiune suplimentară asupra magistraților în paralel cu presiunile deja create prin alte modificări legislative în anul 2018. S-a recomandat României să reconsidere stabilirea unei structuri separate de parchet pentru investigarea infracțiunilor comise de judecători și procurori, eventual recurgerea la procurori specializați însoțită de garanții procesuale, fiind o soluție alternativă, recomandare ignorată. S-a arătat că modul în care este structurată această Secție nu poate să conducă la o bună funcționare a ei și la o combatere eficientă a corupției, competența stabilită pentru această Secție creând o categorie aparte de cetățeni care să fie supuși exclusiv competenței sale de funcționare. S-a mai arătat că modalitatea de funcționare contravine principiului controlului ierarhic stabilit ca principiu constituțional în Ministerul Public. (...) Toate aceste critici sunt prealabile operaționalizării Secției.
Dacă aceasta a fost situația înainte de a se înființa Secția, ceea ce a urmat după a confirmat aceste temeri pentru că o serie de măsuri procesuale luate de această Secție au arătat că s-au retras recursuri făcute de DNA, anterior, în anumite cazuri de mare corupție. (...) Așa cum arată raportul de țară au fost dechise o serie de acțiuni împotriva unor procurori și judecători care criticau la acea dată procesul de modificare a Legilor Justiției și a Codurilor Penale.
Dincolo de aceste aspecte care țin de activitatea Secției în sine, practic analiza prevederilor legale arată că este o instituție care iese din principiile de funcționare a Ministerului Public prin modul de reglementare a funcționării, prin noțiunea de procuror ierarhic care nu se mai subordonează procurorului general, prin faptul că s-a creat o categorie de cetățeni care ar putea beneficia prin jocul reglementărilor de imunitate de jurisdicție totală, respectiv procurorii din cadrul SIIJ. De asemenea, există o vulnerabilitate pentru că lipsa unor dispoziții exprese ar putea să conducă la oprirea posibilitatății procurorilor din SIIJ de a participa la ședințele de judecată. Practic, ei nu pot să reprezinte în cauzele pe care le instrumentează și nu neapărat din lipsă de număr, ci pur și simplu că a fost gândită prost competența și modul de funcționare. De asemenea, competența materială și teritorială a creat dificultăți și nu asigură folosirea procurorilor specializați în situații care s-ar impune, în cazuri de crimă organizată, terorism, corupție. (...) În sfârșit ar mai fi de semnalat că în cazul comisiilor de concurs pentru selecția conducerii și a procurorilor din cadrul SIIJ, procurorii sunt minoritari, selecția urmând a se face în principal de către judecători, ceea ce contravine principiului separației carierelor, introdus chiar de reglementările din anul 2018.
Aș vrea să punctez că s-a discutat mult despre decizia CCR care a constatat că Secția este constituțională, ceea ce nu contrazice cu nimic tot ceea ce s-a expus aici. CCR s-a pronunțat cu privire la compatibilitatea cu Constituția, nu și cu privire la funcționalitatea acestei Secții, activitatea Secției excedând competența CCR. Deci nu este nimic contradictoriu între toate aceste critici care au venit din partea magistraților și a organismelor europene partenere României, care au semnalat viciile din start, respectiv dispozițiile CCR.
În legătură cu o anumită dimensiune externă a activității acestei Secții, am reluat faptul că a fost criticată atât de GRECO, Comisia de la Veneția și MCV, dar aș vrea să deschid o perspectivă și în legătură cu anul 2020 în care Comisia Europeană își pune problema evaluării introducerii unui mecanism de screening, monitorizare și evaluare a statului de drept în toate statele europene. Noi suntem practic în poziția în care trebuie să eliminăm cât mai multe din criticile din raportul de țară până la acea dată, astfel încât să nu intervină suprapuneri între mecanismul nostru MCV și acel mecanism.
Ludovic Orban: Deci domnule minsitru, practic poziția Ministerului Justiției pe care o propuneți Guvernului este de a merge pe soluția desființării acestei Secții. Analizăm propunerea. De principiu mi se pare o propunere corectă. De altfel, este și în programul de guvernare, iar angajamentul nostru legat de MCV este de transpunere a recomandărilor pentru că obiectivul nostru este de a pune capăt acestui mecanism.
Vedeți video de la minutul 05:00:
