Blat: nimeni nu-l deranjează pe Iohannis în plimbarea spre noul mandat de președinte!

Nu vă îngrozește liniștea care ne înconjoară?

Suntem, de facto, în plină campanie electorală, mai sunt mai puțin de 60 de zile până la primul tur al prezidențialelor, iar atmosfera politică este complet bleagă. Nici o bătălie reală, dură. Nu-mi spuneți că declarațiile solemne rostite, seara, ba de Iohannis, ba de Dăncilă, ar arăta că între cei doi ar exista o competiție dură. Fac un joc de scenă rușinos, care seamănă cu niște îmbrânceli adolescentine, nu cu o confruntare politică majoră.

De ce atâta liniște, o liniște la care nici Ion Iliescu n-a visat? Pentru că jocurile sunt făcute. Pentru că nici Viorica Dăncilă, nici Dan Barna, nu au de gând să-i creeze probleme domnului Iohannis. Domnia sa pare că va câștiga alegerile așa cum a condus Administrația Prezidențială timp de cinci ani: cu o jumătate de picior în vacanță, pas cu pas. Muncind patru zile pe săptămână, cel mult. Dăncilă nu vrea decât să ajungă în turul II, unde va lua o bătaie crâncenă. În schimb, cu acceptul tacit al lui Iohannis, va rămâne premier.

Tânărul sexo-marxist Barna credeam că va fi ceva mai combativ, măcar de ochii lumii, dar m-am lămurit. Zi de zi spune câte o prostie, care-l îngroapă puțin. Când nu spune prostii este plictiseala întruchipată. La început, l-am bănuit doar de mediocritate, dar sunt tot mai convins că omul se teme să ajungă în turul II. Nu vrea să deranjeze prea tare, este evident... Ce-l face pe domnul Barna așa de timid? Nu știu, pot doar să bănuiesc. Numeroasele sale contracte cu statul uselist – unul cu Ministerul de Interne, condus de fostul penelist Radu Stroe, și altul cu Ministerul de Justiție, condus de pesedistul Robert Cazanciuc – ar putea oferi o explicație.

Presa mogulizată este și ea parte la acest blat: nu se mai discută decât despre cazul de la Caracal și se evită orice dispută politică majoră, care să creeze emoție.

Dragi prieteni, aici nu-i vorba doar despre persoana care va ajunge președintele României. Această falsă campanie electorală îi lipsește pe cetățenii României de șansa de a discuta chestiuni esențiale despre viitorul țării. Despre unirea cu Basarabia, de exemplu. Despre pensiile speciale. Despre restaurarea mecanismelor de combatere a corupție... Ce îmi spune mie tăcerea din jurul marilor teme pe care ar trebui să le discutăm cu candidații? Că sistemul va rămâne neatins: pensiile speciale vor fi păstrate, mecanismele anticorupție vor fi emasculate și ineficiente, Basarabia va fi lăsată să se descurce singură.

Încă mai sper că nu vom permite ca un blat rușinos să decidă, peste capul alegătorilor, soarta României. Să o țină captivă încă mulți ani în ghearele unui sistem securist și corupt.

Încă mai sper într-o revoltă la urne!