O investigație a comunității Declic dezvăluie faptul că Inventarul Forestier Național (IFN), instrumentul folosit de autorități pentru a obține informații despre starea pădurilor din țara noastră, conține date viciate în așa fel încât să apară că în păduri se exploatează un volum mai mic de lemn decât cel tăiat în mod real.
În ceea ce privește volumul de lemn din pădurile de rășinoase din Muntenia, datele inventarului depășesc cu 200.000 de metri cubi cantitatea pe care am fi putut-o avea, dacă nu s-ar fi tăiat niciun arbore în acești ani.
Doar că, în acești 6 ani, pădurile au fost decimate.
IFN conține nepotriviri de date care aruncă în aer întregul Inventar și pun sub semnul întrebării toate cifrele oficiale sugerând că, de fapt, proporția tăierilor ilegale este chiar mai mare decât rezultă din Inventar.
IFN conține informațiile despre starea pădurilor, despre ritmul lor de creștere și despre volumele de lemn care se găsesc în păduri. Acest instrument ar trebui să ne spună situația actualizată a pădurilor și să facă o „estimare precisă a cantităţii de lemn recoltat din terenurile cu vegetaţie forestieră”.
În urma unei analize în detaliu, investigația Declic a relevat că datele din Inventarul Forestier prezintă probleme grave.
„Am încercat, pe cât permit datele publicate pe site-ul Inventarului, să ne facem o idee despre impactul presiunii exercitate de economie asupra pădurilor. Ne-am concentrat pe pădurile de rășinoase și am analizat volumele de lemn scos din păduri între 2012 și 2018. Pentru asta, am comparat volumul de lemn care se găsea în păduri în 2018, conform INF, cu volumul care ar fi trebuit să existe în prezent, dacă nu s-ar fi exploatat deloc. Cu alte cuvinte, pentru început am calculat cât lemn am fi avut în pădure la sfârșitul lui 2018 dacă nu s-ar fi tăiat deloc între 2012 și 2018 și copacii ar fi crescut nestingheriți. Am folosit pentru asta estimările de creștere a pădurilor luate din datele Inventarului Forestier”, declară Radu Cernuta, autorul investigației.
Cele mai surpinzătoare date reies din analiza stării pădurilor de rășinoase din Țara Românească. Potrivit cifrelor IFN, pare că în Țara Românească nu doar că toți arborii s-au dezvoltat nestingheriți și nu s-a scos niciun lemn din pădure în această perioadă, dar în mod ciudat apare și lemn în plus, peste cât ar fi putut crește pădurea în mod natural. În 2012 s-au inventariat 93 milioane metri cubi de lemn. Dacă nu s-ar fi exploatat timp de 6 ani, în 2018 ar fi trebuit să fie 107,4 milioane metri cubi. Dar s-au măsurat 107,6 milioane metri cubi. Este incredibil, avem în Inventar cu aproximativ 200 000 de metri cubi mai mult decât putea crește pădurea!
”Concluziile inventarului par a fi manipulate cu scopul de a liniști publicul și a permite exploatatorilor forestieri să taie și mai mult lemn. Altfel, nu înțelegem cum au reușit autoritățile să producă acest miracol și să înregistreze creșteri cu peste 200.000 de metri cubi față de potențialul natural de creștere a pădurilor. Sau metoda de realizare a inventarului e pur și simplu defectuoasă”, a declarat Antoniu Bumb, campaigner Declic.
Potrivit numeroaselor articole de presă, în Muntenia s-au exploatat intensiv rășinoase. Sunt cunoscute, de exemplu, cazurile Vidraru sau Valea Topologului. În sudul României, suprafața acoperită cu rășinoase a scăzut cu aproape 7 000 ha. Mai știm că, în perioada inventarului, județul Argeș a fost chiar campion pe țară la tăieri ilegale. Doar în 2015 s-au înregistrat 3087 cazuri. Dar în Inventarul Forestier Național nu apare să se fi tăiat vreun arbore.
Care ar putea fi explicația? Ipoteza cea mai probabilă este că în primul ciclu al IFN cantitatea de lemn inventariată a fost subevaluată, cu scopul de a masca jaful plănuit pentru următorii ani. Cu alte cuvinte, când au început inventarierea, a fost „pus deoparte” niște lemn. „Cineva” s-a asigurat că rămâne lemn neinventariat pentru a acoperi furturile care urmau să aibă loc.
După publicarea investigației, peste 1000 de membri ai Comunității Declic și reprezentații Declic au scris autorităților guvernamentale, (Ministerul Apelor și Pădurilor, Ministerul Mediului și Prim Ministru) pentru a le cere explicații legate de erorile din Inventarul Forestier. Cum poate crește pădurea, pe hârtie, mai mult decât o permite ritmul natural de creștere? Asta în condițiile în care în acele păduri s-a tăiat masiv.