Cine mai vorbește despre românii basarabeni deportați în URSS?

Miercuri, 10 iunie, am participat alături de colegii din Liga Studenților la conferința „Memorie și responsabilitate. Primul val de deportări din 13 iunie 1941” organizată de Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Asociația Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova, Episcopia Basarabiei de Sud și Consiliul Raional Căușeni.

PS Veniamin Goreanu, episcopul Basarabiei de Sud, a evocat-o pe Sfânta Blandina de la Iași (Blandina Gobjilă), primul român care a supraviețuit gulagului care a fost canonizat, drept un model identitar și de curaj pentru românii care au avut de înfruntat comunismul atât în adâncurile Rusiei, dar acasă, ca urmare a ocupației sovietice. Ierarhul a lăudat totodată sfințenia bunicilor bătrâne care au păstrat credința creștină și tradițiile românești asociate sărbătorilor în ciuda prigoanei comuniste, ținându-i aproape de Biserică pe nepoții lor, punând astfel semințele renașterii naționale între Prut și Nistru.

Partidele pro-ruse au fost criticate, pe bună dreptate, de conf. univ. dr. Virgil Bîrlădeanu pentru opoziția lor față de comemorarea memoriei victimelor regimului comunist, acestea boicotând evenimentele comemorative și promovând o contra-istorie plină de narative false, propagată în social-media prin rețele de boți.

Un cuvânt emoționant a venit din partea profesorului Anatol Petrencu, președintele Asociației Istoricilor din Republica Moldova, care a vorbit despre cruzimea cu care NKVD-ul urmărea „dușmanii de clasă”, sovieticii pornind o adevărată vânătoare a elitelor românești, făcând referire, cu precădere, la primarii și fruntașii politici. Chiar primarul de atunci al Căușenilor, Alexandru Fedeleș, a fost deportat la Arhanghelsk timp de cinci ani. Profesorul Petrencu a făcut și un apel, foarte necesar, la desovietizarea spațiului public din Basarabia prin mutarea tuturor monumentelor sovietice - de la statui ale lui Lenin la tancuri care stau țintite spre România - într-un muzeu în aer liber.

O sursă esențială pentru a înțelege suferințele românilor din Basarabia o reprezintă arhivele fotografice de familie, în care se poate observa transformarea creată prin „bunăstarea” sovietică, de la viața obișnuită a fiecăruia la foametea și suferința din deportare. Doamne conf. univ. dr. Ludmila Cojocari a evocat în special suferințele celor peste 1958 de copiii care au fost deportați în estul îndepărtat, arătând că dacă noi nu ne scriem și nu ne promovăm istoria, cinstindu-ne eroii, o va face pe dos Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse, care neagă cu obstinație crimele sovietice împotriva românilor.

Conf. univ. dr. Zinaida Bolea a ridicat problema traumelor istorice generate de ocupațiile sovietice din 1940/1944 și modul în care acestea au devenit traume generaționale prin intermediul propagandei care a manipulat în mod insidios adevărul istoric și evenimențial, făcând apel la instaurarea păcii între familiile celora care au fost deportați cu cele ale urmașilor vechilor comisari sovietici, pentru a opri perpetuarea traumei istorice.

Alexandru Postică, președintele Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova, a prezentat site-ul www.represiuni.md, unde în special profesorii de istorie pot găsi resurse pentru o disciplină opțională introdusă în urmă cu doi ani în Basarabia, Regimul Totalitar Comunist: Represiune și Mișcarea de Rezistență. Site-ul include curriculumul disciplinei, resurse documentare și digitale, precum și un ghid explicativ al datelor de comemorare a victimelor regimurilor totalitare.

Liga Studenților apreciază în chip deosebit activitatea clericilor și istoricilor basarabeni care promovează adevărul istoric și memoria victimelor ocupației sovietice, devenind astfel repere ale demnității românești în Basarabia, și își propune să facă cât mai cunoscute demersurile acestora și problematica deportaților din URSS în dreapta Prutului, preluând „ștafeta” memoriei suferințelor poporului român de la ultimii supraviețuitori ai gulagului sovietic și de la moștenitorii lor.