Tomasz Chłoń, reprezentantul special al Ministerului polonez de Externe în domeniul combaterii dezinformării, a afirmat că Rusia folosește din ce în ce mai mult inteligența artificială pentru a produce și răspândi narațiuni false, ca parte a agresiunii sale mai ample împotriva Occidentului.
"Tehnologia a avansat, așa că dezinformarea este mult mai ușor de produs, iar rușii se folosesc cu atenție de asta", a declarat Chłoń pentru postul public de radio al Poloniei.
Chłoń a explicat că Moscova folosește o metodă familiară. Narațiunile false sunt plasate mai întâi pe canale de informare marginale. Apoi sunt amplificate și răspândite până când ajung în dezbaterea mainstream.
Însă Chłoń a avertizat că un pericol mai nou constă în efortul Rusiei de a influența sistemele din spatele chatboturilor și al altor instrumente de inteligență artificială.
"O problemă relativ nouă este că Rusia începe să influențeze în mod deliberat modelele lingvistice, inclusiv chatboturile, pe care le folosim din ce în ce mai des", a spus Chłoń.
"Drept urmare, atunci când introducem o interogare într-un motor de căutare sau întrebăm ceva, de exemplu, în cadrul ChatGPT, primim din ce în ce mai des răspunsuri care sunt mai puțin critice la adresa Rusiei", a explicat oficialul polonez.
Chłoń a spus că acest lucru se întâmplă deoarece sistemele de inteligență artificială se bazează pe surse online care au fost poluate de narațiuni pro-ruse și informații false.
"Acest lucru este foarte periculos", a avertizat oficialul polonez.
Chłoń a spus că Polonia reprezintă o țintă majoră pentru Kremlin pe fondul sprijinului semnificativ acordat Ucrainei și al poziției sale pe flancul estic al NATO.
În acest context, oficialul polonez a precizat că o mare parte din dezinformarea rusească îndreptată împotriva Poloniei privește Ucraina. Chłoń a făcut referire la sondajele de opinie care arată că sprijinul în Polonia pentru Ucraina și ucraineni a scăzut de la aproximativ 50% la începutul invaziei rusești la scară largă asupra Ucrainei la sub 30% în acest an.
Dezinformarea funcționează deoarece este concepută tocmai pentru a alimenta frica, resentimentele și emoțiile, a subliniat Chłoń. Este diseminată cu scopul de a diviza societatea și de a slăbi sprijinul public pentru Ucraina.
Chłoń a menționat că acest lucru face mai dificilă comunicarea aspectelor care nu se potrivesc cu narațiunea rusă, inclusiv informațiile despre contribuția adusă economiei poloneze de angajații ucraineni, respectiv de întreprinderile ucrainene.
"Ne este dificil să ieșim în evidență cu informații pozitive, de exemplu că firmele și lucrătorii ucraineni contribuie de 4 ori mai mult la bugetul polonez decât primesc sub formă de ajutor, că multe sectoare s-ar prăbuși fără lucrători din Ucraina și că 10% din noile companii din Polonia sunt înființate de ucraineni", a zis oficialul polonez.
Chłoń a descris dezinformarea ca pe o armă ieftină și eficientă în războiul hibrid purtat de Rusia. Războiul hibrid combină acțiunile militare convenționale cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj, operațiuni de propagandă și campanii de presiune politică.
"Dezinformarea este mult mai ieftină decât alte forme de agresiune hibridă, ca să nu mai vorbim de atacurile fizice asupra infrastructurii critice, care necesită resurse și efort și se pot dovedi ineficiente", a punctat oficialul polonez.
"Dezinformarea poate fi foarte ușor strecurată în lumea cibernetică, ceea ce face dificilă contracararea ei", a completat Chłoń.
Oficialul polonez a evidențiat că platformele digitale încă nu reușesc să elimine eficient conținutul fals, în ciuda reglementărilor digitale ale Uniunii Europene.
"Platformele răspund doar la 12% din rapoartele de nereguli", a precizat Chłoń.
"Raportarea încălcărilor regulilor platformei este în sine extrem de dificilă", a completat oficialul polonez.
Chłoń a menționat că experții lituanieni au calculat că pregătirea unui raport complet către Facebook despre încălcările regulilor comise de anumite site-uri web ar putea dura 3.000 de ore de lucru.
Oficialul polonez a mai precizat că statele membre ale UE cheltuiesc sume mari pe arme, dar încă alocă prea puțini bani pentru combaterea dezinformării. În opinia lui Chłoń, acest raport trebuie schimbat. (sursa: PolskieRadio)