Șeful Serviciilor Secrete Militare ale Suediei, Thomas Nilsson, a declarat pentru Bloomberg că este foarte posibil ca Rusia să reprezinte o amenințare la adresa securității chiar și la mult timp după plecarea dictatorului Vladimir Putin de la putere.
Nilsson a descris actuala conduită de confruntare a Rusiei cu Occidentul drept "profundă, structurală și durabilă".
"Nu vedem această criză ca fiind una temporară; Rusia și-a ales calea și nu există cale de întoarcere", a afirmat Șeful Serviciilor Secrete Militare ale Suediei într-un interviu publicat de canalul american pe 30 iunie.
Oricum, în momentul actual, Suedia nu deține date că sistemul politic al Rusiei sau puterea lui Vladimir Putin ar fi amenințate, în ciuda dificultăților economice cauzate de război și de sancțiunile occidentale. Nilsson a remarcat că economia Rusiei continuă să aibă dificultăți, în timp ce oficialii manipulează statisticile pentru a ascunde impactul războiului asupra economiei, respectiv a inflației.
"Opoziția politică a fost efectiv eliminată – prin exil, închisoare sau, în cele mai grave cazuri, asasinat", astfel nu există nicio forță politică capabilă să canalizeze nemulțumirea publică către o alternativă la regimul actual, a adăugat șeful serviciilor secrete suedeze.
Suedia se așteaptă ca Rusia să își extindă prezența militară de-a lungul flancului nord-estic al NATO, "din nordul Finlandei până în jos", potrivit lui Nilsson. Numai că, în momentul de față, Rusia prioritizează războiul împotriva Ucrainei, astfel că multe dintre planurile Kremlinului urmează să fie puse în aplicare abia atunci când va recăpăta suficiente resurse și o capacitate militară mai mare.
Comentariile lui Nilsson au venit după ce presa nordică a relatat recent, pe baza imaginilor din satelit, că Rusia își extinde infrastructura militară în apropierea frontierei cu Finlanda. Anterior, Moscova a declarat că își crește prezența în zona nordică doar ca răspuns la aderarea la NATO a Finlandei în 2023 și a Suediei în 2024.
Finlanda și Suedia au aderat la NATO după ce au depus împreună cererile de aderare în mai 2022, ca replică la invazia rusească la scară largă asupra Ucrainei.