Mircea Savin, jurnalist al publicațiilor Podul.ro și Cotidianul.md, a oferit recent, la Varșovia, un interviu pentru televiziunea "Vot Tak. Moldova", pe parcursul căruia a vorbit despre semnalul pozitiv dat de președinții Nicușor Dan și Maia Sandu prin declarațiile privind Unirea Republicii Moldova cu România, precum și despre actorii politici de la București care, în opinia sa, subminează acest proiect.
Totodată, în condițiile în care procesul de integrare europeană a Republicii Moldova ca stat de sine stătător se confruntă cu un blocaj, Mircea Savin a subliniat că Unirea cu România ar trebui privită drept o soluție pentru aderarea la Uniunea Europeană, ca un "plan A", nu ca un "plan B" cum s-a tot vehiculat în spațiul public.
Ekaterina Tanasiichuk: Propun să discutăm vizita efectuată de către președintele României, Nicușor Dan, la Varșovia și câteva dintre declarațiile pe care le-a făcut pe fondul acestei vizite. Într-un interviu acordat pentru TVP World, Nicușor Dan a declarat că Parlamentul României este pregătit pentru o eventuală Unire cu Republica Moldova. De asemenea, Nicușor Dan a subliniat că România respectă suveranitatea Republicii Moldova și opțiunea democratică a cetățenilor săi. Premise există, din câte înțelegem, dar voința poporului rămâne prioritară. Cum ar trebui interpretată această declarație făcută de președintele Nicușor Dan în ceea ce privește Parlamentul României?
Mircea Savin: În primul rând, este foarte bine faptul că oameni politici la cel mai înalt nivel, precum Nicușor Dan și Maia Sandu, au început să pună pe tapet tema Unirii Republicii Moldova cu România. Până de curând, cel puțin pentru o perioadă de câțiva ani, au fost lăsați anumiți politicieni mai controversați să capitalizeze această temă, fără ca oameni din partidele mainstream să o aducă suficient în discuție. Prin persoane controversate mă refer la membri din partidul AUR, respectiv la Diana Șoșoacă, despre care menționez că, recent, a înaintat în Parlament un proiect de lege referitor la Unirea Republicii Moldova cu România, ceea ce este contraproductiv. Unirea e și o temă de securitate, nu doar identitară. Din acest motiv, să lași această temă să fie capitalizată de o persoană abonată la Ambasada Federației Ruse nu este cel mai înțelept lucru. Astfel, e remarcabil că Nicușor Dan și Maia Sandu au început să vorbească mai mult despre Unire și despre frecventabilitatea unui asemenea proiect.
În al doilea rând, faptul că Nicușor Dan a afirmat că Parlamentul României este pregătit reprezintă un semnal pozitiv dat societății din Republica Moldova. E o declarație foarte fermă. Este un mesaj care transmite că moldovenii pot spera că proiectul e realizabil. Pentru multă vreme, din cauza anumitor personaje, de la Iurie Roșca până la George Simion, lumea și-a pierdut încrederea că Unirea e viabilă. Cetățenii au suferit foarte multe dezamăgiri și, pe cale de consecință, au început să nu mai creadă în acest proiect. Astfel, acum, când Nicușor Dan face o astfel de declarație fermă din postura de președinte al României, putem spune că revitalizează moralul cetățenilor Republicii Moldova. În acest context, ar fi un bun prilej să se refacă anumite cercetări sociologice pe tema Unirii, întrucât au fost realizate până în prezent într-o societate moldovenească destul de decepționată. Oamenii nu prea mai credeau în proiectul Unirii, dar acum, când au primit un astfel de semnal, este posibil să vedem că, în realitate, avem un segment din populație, poate chiar majoritar în Republica Moldova, care dorește Unirea, mai ales dacă am desfășura o campanie asemănătoare cu cea desfășurată privind integrarea europeană. Subliniez că sunt teme care nu trebuie puse în contrapondere, întrucât Unirea cu România ar presupune automat și integrarea europeană.
Ekaterina Tanasiichuk: Această declarație a președintelui ar putea însemna că Parlamentul României ar fi pregătit să susțină o eventuală Unire fără organizarea unui referendum?
Mircea Savin: Așa ar putea să fie interpretată și vreau să fac referire la Unificarea Germaniei, care nu s-a produs printr-un referendum. Așadar, avem și această posibilitate. Și evidențiez că Rusiei ar trebui să i se dea de înțeles că există mai multe modalități prin care România e pregătită să facă Unirea. Nu ar trebui să ne cramponăm într-un singur scenariu. Acest semnal, ușor ambiguu, dat de Nicușor Dan, este inteligent strategic. E bine să arătăm că avem mai multe variante, iar atunci când va fi momentul, să acționăm în consecință.
Ekaterina Tanasiichuk: De ce există o legătură precară între Republica Moldova și România atunci când vorbim despre mass-media, despre presă? E o oarecare ignoranță din partea presei românești față de evenimentele din Republica Moldova. Putem să spunem că își amintesc doar în timpul campaniilor electorale, respectiv cu ocazia alegerilor. De unde atâta ignoranță?
Mircea Savin: În primul rând, în general, clasa politică de la București a avut o orientare foarte clară către zona occidentală și cumva și-a ignorat destul de mult vecinii. Aceasta a reprezentat o greșeală la nivel politic central. Privitor la perioada postdecembristă incipientă, trebuie să ne amintim că a fost destul de haotică în România și erau alte priorități atât în societate, dar și când vorbim despre clasa politică. De altfel, ar fi trebuit încă de pe atunci să se meargă pe calea Unirii, însă din păcate asta nu s-a întâmplat. Apoi a urmat procesul de integrare europeană și de integrare în NATO. Deci, din nou, societatea a avut alte teme în prim-plan.
Pe de altă parte, aș vrea să aduc în discuție un aspect pozitiv, mai precis faptul că Traian Băsescu a făcut foarte multe din perspectiva apropierii societăților noastre și amintesc simplificarea procesului de acordare a cetățeniilor. Așadar, au existat anumiți pași importanți pentru apropierea societăților noastre. Însă, aș mai menționa că în general, mai ales în ultima vreme, clasa politică de la București nu a comunicat suficient pe unele teme. Vectorii de putere preferă să abordeze într-un cerc cât mai închis temele geopolitice. Asta s-a observat și în legătură cu ajutorul acordat Ucrainei. Mai precis, s-a încercat o oarecare mușamalizare a informațiilor privind ajutorul oferit vecinilor ucraineni. Deci, avem o tăcere a politicienilor pe teme strategice, iar asta se reflectă automat și în presă. Presa caută subiectele de pe agenda zilei la nivel politic și le abordează mai ales pe acelea.
Ekaterina Tanasiichuk: Vreau să continuăm discuția despre parcursul european al Republicii Moldova. Revenind la declarațiile Maiei Sandu despre un eventual referendum și despre Unire, vreau să spun că foarte mulți au tratat Unirea cu România ca un plan B în cazul în care parcursul european stagnează sau chiar eșuează. Noi vedem că deja se întâmplă asta. Avem Ungaria, care blochează procesul de integrare europeană a Ucrainei. Sunt relații geopolitice din ce în ce mai complexe la nivel global. Vin și alegerile în Franța, în 2028 se sfârșește mandatul președintei Maia Sandu, iar aproximativ în aceeași perioadă se încheie și mandatul Comisarei Europene pentru Extindere, Marta Kos. Cum vezi tu această multitudine de factori care, coroborați, ridică semne de întrebare despre termenii de aderare la UE a Republicii Moldova?
Mircea Savin: Avem și alegerile parlamentare din România în anul 2028, iar AUR conduce în toate sondajele. Este un partid care, uneori, a promovat oprirea ajutorului pentru Republica Moldova, dar nu numai. Așadar, nu este clar nici dinspre București ce se poate întâmpla. Aș menționa că există o frustrare economică crescândă în societatea românească și ne putem trezi că inclusiv România are o altă abordare cu privire la Republica Moldova față de cea din prezent. Sunt foarte multe variabile. De pildă, în Franța poate câștiga cineva precum Bardella, personaj considerat afiliat mai degrabă extremismului politic. Astfel, nu știm cât de mult se va schimba abordarea Franței. E posibil să nu fie o abordare propriu-zis anti-Moldova, dar poate va fi mai multă indiferență dinspre Franța. Există multă incertitudine.
Iar referitor la ideea planului B, nu cred că este un semnal foarte bun să se formuleze comunicarea în această notă. Indirect, românii din România s-ar putea simți puțin folosiți: "Noi suntem acolo pe undeva, precum un backup, iar dacă basarabenii au nevoie de noi, ne vor căuta". Unirea ar trebui să fie pe aceeași treaptă cu ideea de integrare europeană, căci, așa cum am zis, temele nu sunt opuse, ci, de fapt, sunt congruente. Republica Moldova ar intra în Uniunea Europeană prin Unirea cu România. Așadar, automat, ar trebui abordate împreună temele acestea ca un plan A.
Ekaterina Tanasiichuk: Atunci, cum vezi parcursul de integrare europeană a Republicii Moldova, mai ales acei termeni de aderare în perioada 2028-2030, promiși în timpul campaniei electorale?
Mircea Savin: Este destul de nerealist. După alegerile din Republica Moldova, am observat inclusiv o schimbare de discurs din partea doamnei Marta Kos, Comisara pe Extindere a Uniunii Europene. A început să se axeze și mai mult pe anumite criterii tehnice. În același timp, avem în continuare problema Transnistriei pe teritoriul Republicii Moldova. Totodată, aș preciza că, deși a fost adoptat acel referendum privind integrarea europeană, a trecut foarte la limită, ceea ce nu a constituit cel mai pozitiv semnal dat Uniunii Europene. Și există zone precum Găgăuzia, unde votul a fost de 95% împotriva integrării europene. Așadar, avem anumite obstacole, chiar dacă unele nu sunt enunțate oficial de europeni, iar altele da, însă ele există. Din aceste motive, aș spune că nu este realist termenul privind integrarea europeană până în anul 2030.
Ekaterina Tanasiichuk: Tu, personal, atunci când vorbești despre Republica Moldova în portalul tău de știri, ce scoți în evidență?
Mircea Savin: Abordez din două perspective și anume combaterea propagandei rusești din Republica Moldova, dar și ceea ce face AUR în România, pentru că a avut un impact negativ, cel puțin momentan, pe subiectul Unirii, deși identitatea politică oficială a acestui partid este tocmai unionistă. Cu toate acestea, AUR a cerut la un moment dat oprirea totală a sprijinului financiar al României pentru Republica Moldova. Vreau să-i întreb pe cei din AUR: care este logica în a considera că într-un astfel de mod ai avantaja în vreun fel scenariul Unirii, lăsând Rusia să fie și mai prezentă, căci România practic s-ar retrage? Au impresia că, după ce Bucureștiul va opri ajutorul financiar, cetățenii Republicii Moldova vor spune "stați, stați, vrem cu voi, cu România"? Nu. Nu funcționează lucrurile așa. România trebuie să fie și mai prezentă în Republica Moldova. Poate aloca altfel resursele, dar în niciun caz nu trebuie stopat fluxul financiar. Așadar, Bucureștiul influențează semnificativ ceea ce se întâmplă cu Republica Moldova și de aceea ne axăm inclusiv pe ceea ce fac partidul AUR și George Simion, personaj care de multe ori s-a comportat precum Iurie Roșca. Și mai sunt astfel de personaje, de pildă Vasile Costiuc, care nu e genul de om care să te facă să fii atras de ideea Unirii.
Ekaterina Tanasiichuk: Oamenii ăștia, în ansamblu, discreditează ideea Unirii?
Mircea Savin: Da, cu siguranță. Am adus-o în discuție adineauri pe Diana Șoșoacă, care a înaintat în Parlament un proiect privind Unirea. Nu este în regulă ca parlamentarii coaliției de guvernare să permită ca asemenea teme să fie manipulate de astfel de personaje. Pe de altă parte, sunt parlamentari, precum Daniel Gheorghe de la PNL, care vorbesc constant despre tema Unirii, dar ar trebui să existe o abordare similară din partea mai multor politicieni. Sunt anumite voci, dar încă sporadice. Ar trebui să se desfășoare dezbateri mai aplicate, inclusiv în Comisia comună pentru integrare europeană dintre Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova. Apropo, această comisie încă este condusă de AUR-istul Valeriu Munteanu, ceea ce nu reprezintă cel mai bun semnal în contextul actual, nici din perspectiva integrării europenei a Republicii Moldova, nici din perspectiva Unirii. Să ne amintim ce a făcut AUR anul trecut. Mă refer în mod special la George Simion, care a alimentat ura pe rețele sociale împotriva cetățenilor Republicii Moldova doar pentru că aceștia au votat la prezidențiale cu Nicușor Dan. Asta a demonstrat că George Simion nu e genul de om care se unească. Și chiar dacă nu avem un document oficial care să ateste că e agent al Rusiei, este suficient să analizăm modul în care a acționat și modul în care abordează unele subiecte în spațiul public pentru a spune că în anumite situații a facilitat, fără doar și poate, interesele rusești atât în România, cât și în Republica Moldova, dar și în regiune, dacă ne referim la cum se raportează la Ucraina.