Emilia Șercan, reacție virulentă după ce ministrul Justiției a făcut publice opțiunile sale pentru conducerea celor mai importante parchete ale țării: „idolul infractorilor” a ales „procurori specializați în protejarea infractorilor, nu în investigarea și trimiterea lor în judecată”

Jurnalista Emilia Șercan, specializată în identificarea lucrărilor de doctorat plagiate, a criticat în termeni duri propunerile ministrului Justiției, Radu Marinescu, pentru funcțiile de conducere ale celor mai importante parchete din țară (Parchetul General, DNA și DIICOT), considerând că cea mai scandaloasă alegere este cea privind Parchetul General care ar urma să fie condus de doi procurori DNA cu o activitate mai mult decât controversată.  

Emilia Șercan subliniază, de asemenea, și faptul că ministrul este el însuși un impostor care a plagit în lucrarea de doctorat și care nu ar fi avut dreptul moral să aleagă cine va coordona anchetarea infractorilor, având în vedere că este un demnitar dispus la grave compromisuri de ordin moral și legal (plagiatul este infracțiune). 

„Idolul infractorilor din politică și presă, Radu Marinescu, a venit azi cu numirile de procurori-șefi la marile parchete. Alea pe care, desigur, nu le putea face pentru că am dezvăluit eu că a plagiat în teza de doctorat. 

Ei bine, iată că le-a făcut. 

Și a făcut exact ceea ce au așteptat de la Marinescu cei care m-au linșat public: a nominalizat procurori specializați în protejarea infractorilor, nu în investigarea și trimiterea lor în judecată. 

Cele mai scandaloase propuneri sunt, de departe, cele de la Parchetul General (PG), unde pentru funcția de procuror general a fost nominalizată Cristina Chiriac (știți povestea cu probele ascunse din dosarul fostului episcop violator din Huși, dezvăluite de Să fie lumină), iar pentru cea de prim-adjunct, Marius Voineag, care a controlat sau blocat anchete ca șef DNA. 

Ce face plagiatorul Marinescu prin aceste două nominalizări este o impunere a modelului de conducere a PG consacrat de tandemul Gabriela Scutea – Bogdan Licu, când Parchetul General era condus, de facto, de Bogdan Licu, Scutea ocupându-se de găinațul de porumbei de pe pervazurile geamurilor sau de necesarul de papetărie. 

Este de notorietate că Voineag este pupilul lui Licu, băiatul bun al SRI-ului trimis de la PG la CCR. Voineag, endorsat el însuși de SRI big time, e de așteptat acum să joace exact rolul pe care l-a avut Licu, de sforar al justiției, doamnei Chiriac fiindu-i rezervat rolul lui Scutea.  

Posibil ca problema găinațului de porumbei să o fi rezolvat Scutea, însă sigur va găsi și Chiriac ceva la fel de presant de rezolvat în instituție, că doar nu ne-om aștepta de la ea să pună naibii pe picioare această instituție și să-și pună colegii de prin parchete să scoată din sertare probele ascunse sau să le caute pe care pe care până acum s-au făcut că nu le găsesc.  

Sau poate și mai rău, să-i lase pe procuroii cinstiți, ăia care mai sunt prin parchete, să muncească fără presiuni și intervenții.” 

Emilia Șercan: „Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a plagiat 140 de pagini din cele 247 ale tezei sale de doctorat în Drept”. „Adică mai mult de jumătate”. În loc să-și dea demisia, plagiatorul are o reacție publică virulentă, acuzând că dezvăluirile jurnalistei sunt „pline de contradicții” și „calomnii”

Context. Ministerul Justiţiei a publicat, luni, rezultatele selecţiei după cele patru zile de interviuri pentru desemnarea şefilor Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT). Astfel, Radu Marinescu a propus, printre alţii, în funcţia de procuror general pe Cristina Chiriac şi ca adjunct pe Marius Voineag, la La DNA, l-a propus ca şef pe Ioan-Viorel Cerbu, iar la DIICOT pe procurorul Codrin-Horaţiu Miron în funcţia de procuror şef, iar unul dintre cei doi adjuncţi a fost propus procurorul general al României Alex Florenţa. Ministrul Radu Marinescu va înainta propunerile motivate Secţiei pentru procurori a CSM, pentru emiterea avizului consultativ. Ulterior, aceste propuneri vor fi trimise preşedintelui Nicuşor Dan, care va lua decizia finală. 

Context procurori propuși pentru șefia Parchetului General

Cristina Chiriac a ajuns la DNA Iași în 2015, conducând structura teritorială din 2022.

Cea mai notabilă reușită a sa este prinderea în flagrant, în toamna lui 2023, a baronului PSD de Vaslui Dumitru Buzatu, fostul președinte al Cosiliului Județean Vaslui, care solicitase și primise mită (1,25 milioane de lei) de la un notoriu om de afaceri din județ, Emil Savin, abonat la contracte cu statul (ginerele acestuia, Eduard Popică, subordonat pe linie de partid lui Buzatu, este în prezent actualul prefect de Vaslui, n.red).

Potrivit G4media, DNA Iași a avut în tot anul 2025 doar 3 (TREI) rechizitorii trimise în judecată de cei opt procurori, potrivit bilanțului oficial al instituției. În cele trei dosare sunt vizați doi administratori de firme, un paznic și alte persoane fără ocupație. Nici un politician sau șef de instituție nu a fost vizat, potrivit aceluiași bilanț oficial.

Mai grav: în 2017, procuroarea Cristina Chiriac a instrumentat un dosar în care Corneliu Onilă (fostul episcop al Hușilor, pe numele de mirean Corneliu Bârlădeanu) s-a plâns că este șantajat.

Jurnaliștii de investigație de la Să fie lumină (și nu numai) o acuză pe Chiriac că, în timpul acelei anchete, a intrat în posesia unor probe video care indicau abuzuri sexuale comise de episcop asupra unor minori, dar nu ar fi sesizat din oficiu faptele de viol. Dosarul privind agresiunile sexuale a fost redeschis ulterior, în 2019, în urma presiunii mediatice. Fostul episcop Onilă (și-a pierdut funcția după ce abuzurile sale au devenit publice) a fost condamnat definitiv în aprilie 2025 la 8 ani de închisoare pentru viol în formă continuată și agresiune sexuală asupra unor elevi de seminar.

„Cristina Chiriac este procurorul care a încercat să îl protejeze pe fostul episcop al Hușilor Cornel Onilă de consecințele penale ale abuzurilor sexuale comise ani la rând asupra elevilor de la seminarul teologic din orașul vasluian.

„Nu-i treaba noastră!”, susține un fost polițist judiciar din DNA Iași că ar fi zis procuroarea Chiriac în 2017, în momentul în care viziona „ca la cinema” filmări cu episcopul întreținând relații sexuale cu tineri seminariști.

La începutul anului 2022, fostul polițist judiciar depunea și o sesizare penală la Parchetul General, semnalând o posibilă infracțiune de favorizare a făptuitorului. Dosarul a fost lăsat însă în nelucrare, fapta sesizată fiind prescrisă în momentul de față”, a scris într-o amplă postare pe pagina sa de Facebook și jurnalistul Vlad Stoicescu, implicat în investigația realizată de publicația Să fie lumină. Argumentele lui contra procuroarei Chiriac le puteți citi integral la finalul textului. 

În  ce-l privește pe Voineag, procurorul-șef al DNA din 2023, acesta este una dintre figurile cheie ale recentului documentar Recorder privind capturarea justiției, fiind acuzat de implicare directă într-o serie de dosare „sensibile”. 

Anterior, publicația Rise Project a realizat o investigație privind implicarea lui Voineag în afaceri impobiliare gestionate de personaje dubioase cu conexiuni politice importante.

„Procurorul-șef al DNA, Marius Voineag, are o relație personală de peste 20 de ani cu cel de la care cumpără acum apartamente ieftine. Acesta din urmă este totodată un apropiat al primarului Florentin Pandele din orașul Voluntari, unde procurorul anticorupție a făcut achizițiile imobiliare.

Asadar, pe omul dintre Voineag și Pandele îl cheamă Liviu Marius Dan și e acționarul principal al companiei Eden Capital Development, care gestionează nouă cartiere premium în zona Capitalei. În trei dintre ele, lucrând doar cu acest dezvoltator imobiliar, șeful DNA a beneficiat de oferte sub prețul pieței.

Legătura procurorului Voineag cu patronul Eden a ieșit la iveală după ce am publicat articolul despre tranzacțiile lor cu apartamente de lux. Cei doi sunt cumetri și petrec împreună concedii sau evenimente de familie, ne-au confirmat mai multe surse cu ajutorul cărora am aprofundat informațiile.

Unul dintre proiectele Eden în care a investit Voineag este ridicat în asociere cu apropiații baronului PSD Ion Mocioalcă, din Caraș Severin, actual vicepreședinte al Curții de Conturi. La scurt timp după ce a cumpărat un apartament de la ei, șeful DNA a intervenit administrativ în dosarul lui Mocioalcă, care fusese clasat.

Marius Voineag a refuzat sa comenteze aceste legături și ne-a amenințat cu un proces”, au scris jurnaliștii de la Rise. Ancheta poate fi citită AICI

Ce generează mai concret aceste timpuri de combinații - O investigație PressHub a dezvăluit că un dosar de trafic de influență care îl viza pe Ion Mocioalcă a fost clasat de DNA cu doar patru zile înainte ca acesta să fie numit de Parlament în conducerea Curții de Conturi a României. Detalii AICI

Precizările lui Vlad Stoicescu despre Cristina Chiriac:

„Ministerul Justiției anunță că șefa DNA Iași Cristina Chiriac și-a depus candidatura pentru funcția de procuror general al României. Are un singur contracandidat.

Dar mai are ceva: o mapă profesională între coperțile căreia găsim un caz uluitor de injustiție.

Cristina Chiriac este procurorul care a încercat să îl protejeze pe fostul episcop al Hușilor Cornel Onilă de consecințele penale ale abuzurilor sexuale comise ani la rând asupra elevilor de la seminarul teologic din orașul vasluian.

„Nu-i treaba noastră!”, susține un fost polițist judiciar din DNA Iași că ar fi zis procuroarea Chiriac în 2017, în momentul în care viziona „ca la cinema” filmări cu episcopul întreținând relații sexuale cu tineri seminariști.

La începutul anului 2022, fostul polițist judiciar depunea și o sesizare penală la Parchetul General, semnalând o posibilă infracțiune de favorizare a făptuitorului. Dosarul a fost lăsat însă în nelucrare, fapta sesizată fiind prescrisă în momentul de față.

O recapitulare e necesară.

➡️ IUNIE 2017. Preasfințitul Corneliu al Hușilor, episcopul BOR din județul Vaslui, depune o plângere penală la DNA Iași, susținând că este șantajat de câțiva subordonați cu mai multe „materiale compromițătoare”. Preluat spre instrumentare de procuroarea Cristina Chiriac, dosarul constituit urmează un curs-fulger.

Sunt dispuse imediat mai multe percheziții la domiciliile șantajiștilor, în cadrul cărora se ridică 33 de CD-uri, DVD-uri, stick-uri de memorie, telefoane, card-uri SD și micro-SD, laptop-uri și camere video (inclusiv un ceas-spion).

Cristina Chiriac, care avea în față tot conținutul audio-video în care episcopul BOR întreținea relații sexuale cu elevi de seminar, decupează chirurgical informațiile utile dosarului de șantaj, trimițând la sertar toate dovezile abuzurilor comise de preasfințit.

Șantajiștii sunt arestați preventiv, trimiși în judecată pentru faptele lor și condamnați definitiv la închisoare. „Uitate” pe traseul judiciar, imaginile „compromițătoare” sunt ferecate într-un sertar la DNA Iași.

Preasfințitul Corneliu e forțat să se retragă din funcție, pe fondul unui scandal public care acreditează ideea falsă că obiectul șantajului fusese reprezentat de înclinațiile homosexuale ale episcopului.

➡️ AUGUST 2019. Să fie lumină începe să publice un serial de investigație care răstoarnă complet ipoteza publică inițială. Preasfințitul Corneliu nu fusese amenințat de subordonați cu devoalarea unor fapte homosexuale consimțite. Ci cu ceva penal: repetate abuzuri sexuale comise asupra elevilor de la Seminarul Teologic din Huși.

Imaginile „uitate” la sertar de procuroarea DNA Cristina Chiriac și „scoase la lumină” de documentarea Să fie lumină determină redeschiderea unui dosar de infracțiuni sexuale care se finalizează cu trimiterea în judecată, pentru viol, a episcopului BOR. În 2025, fostul episcop ortodox este condamnat definitiv la 8 ani de închisoare.

➡️ IUNIE 2022. În toată această poveste determinată de o inexplicabilă eroare judiciară, un personaj-cheie își continuă nestingherit activitatea: procuroarea Cristina Chiriac.

Nu e vizată de nicio anchetă. Nimic nu îi tulbură cariera judiciară. La sfârșitul anului 2021 e instalată ca interimar la șefia DNA Iași, iar în mai 2022 e confirmată definitiv ca procuror-șef al structurii anticorupție ieșene.

Să fie lumină continuă să investigheze însă cazul imaginilor uitate în sertarul de procuratură. Insistența e răsplătită. Se ivește neașteptat o oportunitate: pe fondul unui scandal intern la DNA Iași, un fost polițist judiciar din cadrul instituției - Florin Costan - e de acord să relateze public ce s-a întâmplat la DNA Iași, în vara lui 2017, în dosarul de șantaj bisericesc instrumentat de procuroarea Chiriac.

Polițistul Florin Costan participase la percheziția-regină din acel dosar: cea efectuată în chilia șantajistului-șef, călugărul Sebastian Jitaru. Știa, deci, totul din interior.

Mărturia lui confirmă pentru prima dată că operațiunea de protejare a episcopului BOR nu a fost deloc întâmplătoare – și cu atât mai puțin involuntară.

Până la „spovedania” lui Costan, întreaga odisee a filmărilor uitate la sertar ar fi putut fi prezentată ca o eroare judiciară. Una gravă – dar totuși o eroare, rezultatul nefericit al unor acțiuni nepremeditate. Însă, în contextul mărturiei fostului polițist judiciar, întreaga operațiune capătă datele unei mușamalizări judiciare de proporții.

➡️ FEBRUARIE 2026. Toate cele de mai sus sunt fapte.

Înșiruirea lor ne aduce la concluzia că, ascunzând informații esențiale pentru probarea infracțiunilor sexuale comise de un episcop BOR, procuroarea Cristina Chiriac a împiedicat cu bună știință desfășurarea unei anchete penale pentru infracțiuni grave: viol (cu circumstanțe agravante, dată fiind relația profesorului Onilă cu victimele sale de la seminar) și abuz sexual.

De ce a ales procuroarea Chiriac să își riște cariera, ignorând obligația constituțională de a proteja ordinea de drept și alegând în schimb să îl protejeze pe episcopul Onilă? Ce anume a motivat-o? Ce a determinat-o să considere că nu era treaba ei de procuror să vadă posibilele infracțiuni sexuale surprinse de imaginile foto-video și să disjungă cauza către parchetul competent să le cerceteze?

Și cum pot fi toate acestea compatibile cu poziția de șef peste toți procurorii din România?

Nu știm. Dar, cu ocazia candidaturii sale pentru șefia Parchetului General, poate vom afla. Sau poate nu.

Se împlinește în 2027 deceniul de când procuroarea Chiriac a râs vizionând imaginile cu elevii abuzați de la Huși. Faptul că ambițiile profesionale o aduc astăzi în proximitatea Parchetului General spune câteva lucruri despre ea - dar, cu siguranță, spune cu mult mai multe despre noi și despre justiția de care e în stare societatea noastră.

Poate că, până la urmă, justiția nici măcar nu-i treaba noastră.”