"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
În februarie 2026, la solicitarea Podul.ro, Instituția Prefectului – Municipiul București a emis un ordin (foto jos) care clarifică oficial o situație ignorată timp de luni de zile: mandatul consilierului local Stancu Cezar-Costin (PSD), ales în Consiliul Local al Sectorului 3, încetase de drept la data de 18 iunie 2025, ca urmare a unei condamnări penale definitive pentru dare de mită.
Ordinul nu generează încetarea mandatului, ci o constată, ceea ce înseamnă că efectele juridice s-au produs automat la momentul rămânerii definitive a hotărârii judecătorești. Cu toate acestea, în perioada iunie 2025-februarie 2026, Stancu a continuat să participe la ședințele Consiliului Local Sector 3 și să voteze hotărâri cu impact major: finanțări de sute de milioane de lei, planuri urbanistice și decizii privind gestionarea deșeurilor municipale.
Sentința penală nr. 1441/21.11.2024 a fost pronunțată de Tribunalul București, iar apelul a fost respins definitiv prin Decizia penală nr. 971/18.06.2025 a Curții de Apel București. Pedeapsa stabilită pentru Stancu Cezar-Costin : 1 an și 6 luni închisoare, cu suspendarea executării sub supraveghere.
Potrivit Codului administrativ, condamnarea definitivă la o pedeapsă privativă de libertate atrage încetarea de drept a mandatului de consilier local, indiferent de modalitatea de executare a pedepsei. Cu alte cuvinte, începând cu data de 18 iunie 2025, Stancu Cezar-Costin nu mai avea calitatea legală de ales local.
450 de milioane de lei – vot decisiv la opt zile după condamnare
La doar opt zile după condamnarea sa definitivă, pe 26 iunie 2025, Consiliul Local Sector 3 adoptă o hotărâre privind contractarea și garantarea unei finanțări rambursabile interne în valoare de până la 450 de milioane lei pe 20 de ani cu perioadă de grație de 3 ani! Documentele analizate de Podul.ro arată că hotărârea a trecut la limită, cu un vot diferență. Stancu Cezar-Costin figurează în procesul-verbal ca participant la vot.
În acest caz se ridică o întrebare fundamentală: poate produce efecte legale o hotărâre privind sute de milioane de lei adoptată cu participarea unei persoane al cărei mandat încetase de drept?
Urbanism la limită: un PUD adoptat cu ajutorul unui vot decisiv
Situația se repetă la 18 decembrie 2025, când un Plan Urbanistic de Detaliu este adoptat tot la o diferență minimă de voturi. Și în acest caz, Stancu apare ca participant la vot, deși, potrivit ordinului prefectului, mandatul său era încetat de drept de șase luni.
În urbanism, voturile la limită sunt esențiale. Un singur vot poate face diferența între respingere și aprobare, între un proiect blocat și unul care produce efecte patrimoniale ireversibile.
Gestionarea deșeurilor: schimbarea mecanismului privind desemnare
Un alt episod semnificativ se consumă în iulie 2025 și privește reprezentarea Sectorului 3 în Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru gestionarea integrată a deșeurilor municipale în București. Inițial, Consiliul Local a hotărât desemnarea prin vot a unei persoane – alta decât primarul – în Consiliul Director al asociației amintite. Printr-o nouă hotărâre adoptată la 23 iulie 2025, mecanismul este modificat la modul diametral: reprezentantul Sectorului 3 urmează să fie desemnat prin dispoziție de Primar.
Hotărârea a trecut cu 16 voturi „pentru” din totalul de 31 de consilieri, prag minim de majoritate: 16 voturi ”pentru” (inclusiv Stancu), 4 ”împotrivă”, 10 abțineri și un consilier care nu a votat.
Mutarea deciziei din zona deliberativă (Consiliul Local) în cea executivă (primar) ridică probleme de transparență și control public, mai ales într-un domeniu atât de sensibil, cu proiecte / contracte mari și efecte pe termen lung, precum gestionarea deșeurilor.
Un fir vechi de 20 de ani: politica începută din școală
Merită amintit un episod mai vechi. În 2005, ziarul Curentul publica un articol intitulat „Elevul Cezar Stancu este timp de doi ani primarul Sectorului 2”. Textul relata alegerea sa, ca elev de liceu, într-o structură de reprezentare a tinerilor – un exercițiu civic în care liceenii simulau mecanismele administrației locale. La acel moment, Stancu era elev la Liceul Dimitrie Cantemir. Contextul nu este nici pe departe unul incriminator, dar este relevant: legătura dintre activitatea politică și mediul școlar este una veche și constantă.
Revenirea în școli, într-un context radical diferit
Două decenii mai târziu, această legătură reapare într-un context complet diferit. În perioada în care mandatul său de consilier local era, potrivit legii, încetat de drept, Stancu a avut acces în școli și licee din București, unde a interacționat cu elevi minori, a realizat chiar filmări și a publicat materialele pe contul său personal de TikTok.
Totuși, rămân întrebări deschise privind temeiul accesului în unitățile de învățământ, acordurile necesare pentru filmarea minorilor în unitățile de învățământ și verificările efectuate de conducerile școlilor.
Ordinul prefectului – piesa lipsă
Abia în februarie 2026, Instituția Prefectului emite ordinul prin care constată oficial încetarea de drept a mandatului, declară vacant locul de consilier local și dispune procedurile pentru validarea supleantului.
Ordinul confirmă ceea ce, juridic, se produsese deja cu opt luni înainte.
În acest caz nu vorbim despre un accident, ci despre un mecanism.
Cazul Stancu Cezar-Costin nu este doar despre un consilier condamnat penal, ci este despre lipsa de reacție instituțională timp de luni de zile, hotărâri adoptate la limită cu un impact financiar și urbanistic major, mutarea deciziilor sensibile din zona deliberativă în cea executivă și continuitatea accesului la spațiul educațional ca reprezentant al unui partid politic, în cazul de față PSD.
Dacă voturile decisive exprimate după 18 iunie 2025 au aparținut unei persoane fără mandat legal, ne întrebăm: câte acte administrative sunt vulnerabile și cine răspunde pentru această situație?
