România a intrat, oficial, în recesiune tehnică. Premierul Bolojan transmite un mesaj optimist: „Nu traversăm o criză! Este un cost necesar pentru a construi o economie mai solidă și mai competitivă! Am început trecerea de la un model distrugător, la un model bazat pe investiții, productivitate, disciplină bugetară”

Institutul Național de Statistică (INS) a anunțat oficial, vineri dimineață, că România a intrat în recesiune tehnică, după două trimestre consecutive de contracție a PIB-ului.

Mai exact, Produsul Intern Brut (PIB) a fost mai mic cu 1,9% în trimestrul IV (T4) comparativ cu trimestrul III (T3) din 2025, dar și acesta din urmă a fost mai mic decât cel anterior (cu 0,2), situația indicând practic situația semnalată de INS.

Într-o postare pe Facebook, premierul Ilie Bolojan a declarat că această situație este un "cost anticipat" al tranziției de la o economie bazată pe creșteri generate de împrumuturi masive, către una solidă, bazată pe investiții, producitivitate și disciplină bugetară. În final, rezultatul ar trebuie să fie, potrivit premierului, „o economie solidă, o creștere sănătoasă și prosperitate reală, pe baza a ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai multe și tot mai scumpe”. Detalii mai jos!

Ce este recesiunea tehnică și cum se deosebește aceasta de recesiunea economică. Câteva explicații necesare. 

Recesiunea Tehnică. O țară intră în recesiune tehnică atunci când PIB-ul său înregistrează o scădere (creștere negativă) timp de două trimestre consecutive față de perioadele anterioare. Semnificație: Este considerată un semnal de alarmă sau o fază de corecție, nu neapărat o criză profundă. Poate fi cauzată de factori temporari sau conjuncturali. 

Recesiunea Economică Este un concept mult mai larg și mai grav, care descrie o scădere semnificativă a activității economice la nivelul întregii societăți, care durează mai mult de câteva luni. Indicatori multipli: Pe lângă PIB, se analizează scăderea consumului, creșterea șomajului, scăderea producției industriale și a veniturilor populației. Impact: Afectează direct viața de zi cu zi a cetățenilor și stabilitatea companiilor pe termen mediu sau lung.

Ce spune premierul Ilie Bolojan: 

„Creșterea economică a României în 2025 a fost de 0,6%, în condițiile schimbării rapide, în numai 6 luni, a modelului economic care ne-a dus cu spatele la zid. Am început trecerea de la un model bazat pe deficit și consum, aparent generator de prosperitate, dar în fapt distrugător, la un model bazat pe investiții, productivitate, export și disciplină bugetară.

Recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat și inevitabil al acestei tranziții, care ne va duce, în final, la o economie solidă, o creștere sănătoasă și prosperitate reală, pe baza a ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai multe și tot mai scumpe.

Pentru a înțelege corect situația economică actuală a României, este important să privim anii 2024 și 2025 ca parte a aceluiași proces.

Anul 2024 a fost un an atipic. Am avut un deficit bugetar ridicat, de aproape 8–9% din PIB, un deficit extern semnificativ, de 8,2% din PIB și, totuși, o creștere economică reală modestă, sub 1%. În mod normal, un asemenea stimul fiscal ar fi trebuit să genereze o creștere mult mai puternică. Acest lucru nu s-a întâmplat.

Mai mult, în prima parte a anului 2024 a fost, potrivit INS, recesiune tehnică, cu scăderi de -0,4% în primele două trimestre ale anului.

De ce?

Pentru că o parte importantă a banilor cheltuiți în 2024 a fost orientată către consum curent, cheltuieli rigide și compensarea unor presiuni sociale și inflaționiste, nu către dezvoltarea reală a economiei. Iar consumul puternic a venit din tot mai multe importuri. Inflația ridicată a absorbit o parte importantă din acest impuls fiscal puternic.

Cu alte cuvinte, în 2024 am cheltuit mult, dar am crescut puțin. Părea că situația este favorabilă, dar dezechilibrele economice se accentuau.

În iulie 2025, contextul se schimbă fundamental. A început redresarea. Am realizat o corecție de aproximativ 1% din PIB, un efort semnificativ care a generat costuri sociale și nemulțumiri. Aș fi vrut să existe o cale de a le evita. Teoretic, o asemenea ajustare ar fi trebuit să genereze o frânare accentuată a economiei. Totuși, datele arată că, în 2025, creșterea economică rămâne în jur de 0,6%.

Așadar,

În 2024 am avut un stimul fiscal mare, cu impact economic redus și cu acumulare de dezechilibre interne și externe.

În 2025 avem disciplină fiscală, dar o creștere similară, susținută de investiții reale și factori structurali.

Acest lucru arată că problema fundamentală nu a fost lipsa banilor, ci modul în care au fost utilizați.

Dar consolidarea fiscală nu este un scop în sine. Este o condiție esențială pentru stabilitate, credibilitate și dezvoltare sustenabilă. Această tranziție presupune, temporar, o perioadă de contracție economică. Este un cost necesar pentru a construi o economie mai solidă și mai competitivă. Nu traversăm o criză. 

Traversăm o perioadă de corecție economică necesară pentru a avea o economie mai stabilă și mai puternică, care să aducă prosperitate pe termen lung”. 

Sorin Grindeanu a scris și el pe Facebook că recesiunea tehnică reflectă o „realitate dureroasă” și rușinoasă pentru „întreaga Coaliție de guvernământ”, dar nu a făcut referire la măsurile populiste luate de guvenarea lui Marcel Ciolacu, ci la măsurile adoptate de guvernul condus de Ilie Bolojan 

„După luni de austeritate, sacrificii, taxe aberante și prețuri crescute, Statistica a confirmat oficial ceea ce milioane de români simt deja în buzunarele lor: nu mergem în direcția corectă cu o economie care a intrat în recesiune tehnică.

Este o realitate dureroasă și o rușine pentru întreaga Coaliție de guvernământ, inclusiv pentru noi.

Da, PSD este parte a Guvernului și ne asumăm partea noastră de responsabilitate. Nu am reușit întotdeauna să găsim mijloacele potrivite pentru a opri toate aceste amputări economice și sociale care au lovit fiecare român și fiecare firmă românească.

În loc să ne luptăm cu populiștii care ar vinde România pe nimic în prima secundă, noi am stat să ducem o luptă la baionetă cu niște contabili ai suferinței sociale pentru a opri măcar în parte tăierile obtuze. (...)

Este timpul să oprim acest tăvălug al deciziilor economice stupide. Trebuie să punem economia pe primul loc și să abandonăm modelul creșterii taxelor în neștire și ”fără excepții”.

A sosit timpul să implementăm, în sfârșit, PROGRAMUL DE RELANSARE ECONOMICĂ despre care #PSD vorbește de cinci luni!

Este nevoie de dialog real în Coaliție, nu de decizii impuse unilateral.

Înțelegeți, domnule prim-ministru, că o guvernare dacă nu este pentru oameni, atunci nu va mai fi deloc!”

Opinia deputatei USR Cristina Prună, o critică destul de constantă a creșterii de taxe pentru care a optat guvernul lui Ilie Bolojan: 

„România intră în recesiune tehnică. 

Ce înseamnă exact acest lucru?

Două trimestre consecutive de scădere economică. Adică economia încetinește, consumul scade, investițiile se amână.

Au tras un semnal de alarmă și reprezentanții mediului de afaceri încă de acum câteva zile. Astăzi cifrele de la INS ne confirmă realitatea.

E grav?

Da, mai ales dacă guvernul nu face ce trebuie. Adică taman invers decât a făcut până acum. 

Nu creșteri de taxe, ci stimulente fiscale în economie pentru ca aceasta să primească o gură de oxigen.

Nu creșteri ale cheltuielilor la stat, ci reformă structurală reală care să reducă talia statului.

Nu administrare a companiilor de stat, ci închidere a găurilor negre și privatizare.

Recesiunea tehnică este un semnal serios de alarmă. Soluții există așa cum există și improvizații și taxe mai mari. Să vedem ce va alege guvernul…”