Comisia Europeană interferează în mod regulat în alegerile naționale ale statelor membre ale Uniunii Europene, inclusiv în România, arată un raport preliminar întocmit de Comisia juridică a Camerei Reprezentanților a Statelor Unite, publicat marți pe site-ul săi.
De la intrarea în vigoare a Legii privind serviciile digitale (DSA* - detalii explicative mai jos!) în 2023, Comisia Europeană a exercitat presiuni asupra platformelor pentru a cenzura conținutul înaintea alegerilor naționale din Slovacia, Țările de Jos, Franța, Republica Moldova, România și Irlanda, precum și înaintea alegerilor europene din iunie 2024. Documente care nu sunt publice prezentate Comisiei juridice a Camerei Reprezentanților demonstrează că aceste presiuni au fost exercitate în mod regulat pentru a dezavantaja partidele politice conservatoare sau populiste din statele membre ale UE, mai arată documentul.
Potrivit acestuia, cele mai agresive măsuri de cenzură au fost adoptate în timpul alegerilor prezidențiale din România din 2024, când Curtea Constituțională a anulat rezultatele primului tur, câștigat de candidatul populist independent, puțin cunoscut, Călin Georgescu. Decizia a fost luată după ce serviciile de informații românești au susținut că Rusia l-ar fi sprijinit în secret pe Georgescu printr-o campanie coordonată pe TikTok.
România este menționată de 113 ori în raportu care susține că acuzațiile privind o presupusă implicare rusă în scrutinul prezidențial din 2024 nu ar fi fost susținută de probe. Și că platforma social media TikTok a transmis autorităților europene că ancheta sa internă nu a identificat nicio dovadă privind existența unei rețele de mii de conturi folosite pentru a favoriza campania candidatului.
În raport, Comisia Europeană este acuzată că încearcă să influențeze statele membre ale UE prin controlul discursului politic în perioadele electorale. Cel mai frapant este faptul că, în 2024, Comisia Europeană a publicat un ghid electoral în cadrul DSA, care impune platformelor să adopte măsuri suplimentare de cenzură înaintea unor alegeri europene importante. Aceste orientări electorale ale DSA au fost prezentate drept bune practici voluntare. Însă, în spatele ușilor închise, Comisia Europeană a precizat clar că orientările erau obligatorii, se arată în raport.
Comisia juridică a Camerei Reprezentanților a Statelor Unite investighează modul și măsura în care legile, reglementările și hotărârile judecătorești străine obligă, constrâng sau influențează companiile să cenzureze libertatea de exprimare în Statele Unite. În cadrul acestei activități de supraveghere, comisia a emis citații către zece companii din domeniul tehnologiei, solicitându-le să prezinte comunicările cu guverne străine, inclusiv cu Comisia Europeană și statele membre ale UE, privind moderarea conținutului.
Deoarece este vorba despre un raport interimar, Comisia juridică americană continuă investigațiile privind influența reglementărilor străine asupra companiilor de tehnologie din SUA. Zece companii au fost citate pentru a prezenta comunicările avute cu Comisia Europeană și cu alte guverne din afara Statelor Unite, privitor la moderarea și gestionarea conținutului.
Raportul poate fi consultat integral AICI
Context. Explicații despre prevederile DSA - Legea privind serviciile digitale
DSA (Digital Services Act) sau Legea privind serviciile digitale - transpusă în România prin Legea 50/2024 - este o lege a Uniunii Europene care reglementează responsabilitatea platformelor online (rețele sociale, motoare de căutare, piețe digitale) pentru conținutul găzduit.
Principalele sale funcții:
Combaterea conținutului ilegal: Obligă platformele să elimine rapid produsele, serviciile sau conținutul ilegal (ex: discurs instigator la ură, dezinformare periculoasă).
Protecția utilizatorilor: Oferă cetățenilor dreptul de a contesta deciziile de moderare (de exemplu, dacă un cont le este suspendat fără motiv clar).
Transparență algoritmică: Platformele foarte mari (peste 45 de milioane de utilizatori, precum TikTok, Meta sau Google) trebuie să explice cum funcționează algoritmii lor de recomandare și să ofere opțiuni de feed nepersonalizat.
Siguranța minorilor: Interzice publicitatea targetată către copii și impune măsuri stricte de protecție a vieții private a acestora.
Responsabilitatea platformelor foarte mari: Obligații stricte de gestionare a riscurilor sistemice, cum ar fi manipularea electorală sau impactul asupra sănătății publice.
Drepturile utilizatorilor: Mecanisme simplificate de raportare a conținutului, posibilitatea de a contesta eliminarea conținutului și acces la soluționarea extrajudiciară a litigiilor.
Implementarea în România: Legea 50/2024 a modificat legislația privind comerțul electronic și a stabilit sancțiuni, ANCOM având atribuții de coordonator și autoritate de supraveghere.
Prin aceste măsuri, actul urmărește să asigure că ceea ce este ilegal în afara mediului online (offline) este ilegal și în mediul online.