Ce ogradă pestilențială a ajuns Curtea Supremă. Politicienii acuzați de corupție sunt achitați pe bandă rulantă și comparați cu marii eroi ai planetei, lichidați de regimurile dictatoriale pe care le-au înfruntat. Astfel, Bănicioiu-PSD ar fi chiar un fel de Navalnîi

La Înalta Curte de Casație și Justiție se petrec lucruri halucinante în mandatul Liei Savonea, politicienii autohtoni beneficiind nu doar de achitări pe bandă rulantă, ci și de comparații  lingușitoare cu eroi autentici ai vremurilor noastre, lichidați de regimurile dictatoriale pe care le-au înfruntat.  

Astfel, fostul ministru PSD al Sănătății din timpul tragediei de la Colectiv, Nicolae Băniciou, unul dintre responsabilii agravării situației răniților care au fost transportați cu întârziere în străinătate, a fost comparat cu disidentul rus Aleksei Navalnîi, ucis de regimul lui Vladimir Putin în 16 februarie 2024. Din completul ÎCCJ care l-a achitat pe Bănicioiu într-un mega-dosar de corupție și care a făcut vomitiva comparație de mai sus a făcut parte însăși președinta Instanței Supreme, Lia Savonea, după cum arată într-o postare pe Facebook Ionel Stoica, fost jurnalist specializat pe justiție.  

Redăm mai jos precizările lui esențiale cu privire la recenta achitare a lui Bănicioiu:  

„Să vă spun cum a scăpat fostul ministru PSD, Nicolae Bănicioiu, de dosarul de corupţie și cum a ajuns cazul lui să fie comparat cu al disidentului rus Alexei Navalnîi — genul de informaţii care nu mai apar în mass-media.  

Tupeul și nerușinarea au atins cote fără precedent la Înalta Curte. 

Probabil aţi citit ştirea despre pensionarea judecătorului Mihail Udroiu (48 de ani) de la Înalta Curte, fost consilier al fostei şefe a DIICOT, Alina Bica. Înainte să plece, magistratul a fost preşedintele completului de cinci judecători care l-a achitat definitiv pe fostul ministru al Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, acuzat de DNA că a primit şpagă de la milionarul Dorin Cocoş. Fostul soţ al Elenei Udrea era în spatele unor societăţi comerciale care livrau produse medicale către mai multe spitale din România — «1% din ce se vinde în spitalele din Bucureşti şi că restul sunt firme ale PSD şi PNL.» 

Dorin Cocoş a fost unul dintre denunţători în acest caz, iar în timpul procesului şi-a nuanţat declaraţiile, aspecte speculate de avocaţii lui Nicolae Bănicioiu. 

Unul dintre membrii completului de cinci judecători, Francisca Vasile, a făcut opinie separată şi a explicat că Nicolae Bănicioiu a luat şpagă, dar că faptele pentru care a fost judecat, perioada 2012–2015, s-au prescris. Chiar şi aşa, Francisca Vasile este de părere că şpaga din acest dosar, aproximativ 2,5 milioane de lei, trebuia confiscată. 

Am citit astăzi întreaga motivare din acest caz; are 87 de pagini. Cei patru judecători care au decis achitarea lui Nicolae Bănicioiu (Mihail Udroiu, Adriana Ispas, Lia Savonea şi Gheorghe-Valentin Chitidean) au bătut apa în piuă cu teorii ale standardului de probă şi ale sarcinii probei (astea-s pentru cunoscători) şi nu se raportează în mod esenţial la probatoriul administrat în acest caz. 

Gest frumos — citează copios declaraţii favorabile pentru Nicolae Bănicioiu, date de milionarul Cristi Burci şi de fostul preşedinte PSD Liviu Dragnea. 

Udroiu, Ispas, Savonea şi Chitidean au ignorat declaraţiile date de denunţători şi de martorii cu identitate protejată: «Înalta Curte, completul de cinci judecători, nu poate ignora că unele dintre beneficiile substanţiale oferite acestor martori au fost atât de semnificative (netrimiterea în judecată pentru infracţiunea de dare de mită, respectiv reducerea limitelor de pedeapsă) încât sunt susceptibile să pună în discuţie credibilitatea declaraţiilor date de martori în cursul urmăririi penale şi care au fost retractate ulterior.» 

În plus, ei subliniază că Nicolae Bănicioiu a negat constant acuzaţiile DNA, iar apărarea lui a fost neechivocă şi credibilă: «Existenţa unui proces public şi contradictoriu a permis inculpatului Nicolae Bănicioiu să conteste credibilitatea declaraţiilor de martor administrate în cursul urmăririi penale, în sensul că acesta a beneficiat de o modalitate adecvată prin care să conteste probele administrate de organele de urmărire penală.» 

Ne întoarcem la opinia separată a Franciscăi Vasile, care face o analiză exhaustivă a întregului dosar şi a insistat pe faptul că toată acuzarea DNA nu se rezumă doar la declaraţiile denunţătorilor, deoarece a fost administrat un vast probatoriu ce include o pluralitate de mijloace de probă neomogene (înscrisuri, analiză financiară a tranzacţiilor sau a rulajelor conturilor, declaraţii de martori, interceptări autorizate audio-video, percheziţii informatice). 

Chiar şi cu nuanţări, declaraţiile martorilor se coroborează cu restul probatoriului: «Datele conţinute de declaraţiile martorilor au cunoscut o evoluţie sau nuanţare odată cu translatarea fazelor procesuale, care nu este însă echivalentă cu o retractare. De asemenea, informaţiile expuse de martori, în funcţie de implicarea ori poziţia acestora în lanţul infracţional sau în activitatea desfăşurată de societăţile vizate, se coroborează ori se completează între ele şi cu restul datelor furnizate de înscrisuri, analiza financiară şi înregistrările ambientale, într-o sumă de date suficiente dovedirii acuzaţiilor formulate.» 

În fotografie este o parte din motivarea Franciscăi Vasile, în care se minunează și ea că Udroiu, Ispas, Savonea şi Chitidean au motivat în baza unei decizii CEDO care nu are legătură cu acest caz: Cazul „Navalnîi și Ofitserov vs. Rusia”. Instanța europeană a constatat în acest caz  că Navalnîi și Ofitserov au fost condamnați fără probe suficiente și că ancheta în cazul lor a avut un caracter selectiv și politic. Nicio legătură cu dosarul lui Nicolae Bănicioiu.” 

Context. Nicolae Bănicioiu, fost ministru al Sănătății și al Tineretului și Sporturilor, a fost achitat definitiv luni de Instanța supremă pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită și trafic de influență, într-un dosar în care a fost acuzat de DNA că a primit aproape 800.000 de euro mită de la doi oameni de afaceri, în legătură cu numirea unor manageri de spital și derularea unor contracte din bani publici. 

Bănicioiu fusese trimis în judecată de DNA în decembrie 2021 pentru luare de mită şi trafic de influenţă. Pentru luare de mită el a primit decizie de achitare la instanţa de fond, în octombrie 2024. În schimb, în cazul infracţiunii de trafic de influenţă, instanţa de fond stabilise încetarea procesului penal, ca urmare a prescrierii faptei, însă judecătorii au decis atunci confiscarea sumelor de 895.127 lei şi 396.994 lei, reprezentând bani încasaţi de Bănicioiu în schimbul traficării influenţei. 

Potrivit DNA, în perioada 21 decembrie 2012 – 7 aprilie 2015, când era ministru al Tineretului şi Sporturilor, Nicolae Bănicioiu ar fi acceptat promisiunea a doi oameni de afaceri, respectiv Dorin Cocoş şi Mihaela Irimescu, şi ulterior ar fi primit în numerar de la unul dintre cei doi suma totală de 1.292.122 lei, reprezentând dividende aferente anului 2013 distribuite de două societăţi comerciale (Hemos Med SRL şi Disan Ortomed SRL), care comercializau bunuri către spitale publice/institute.