Ion Ceban – victimizarea ca strategie electorală

Decizia României de a-i interzice accesul primarului Chișinăului în Spațiul Schengen deschide un nou front în lupta politică din R. Moldova, la doar câteva săptămâni până la alegerile parlamentare.

La 9 iulie 2025, Ministerul Afacerilor Externe al României a anunțat că primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, a fost declarat „persona non grata” pe teritoriul României, extinzând interdicția pentru o durată de cinci ani și în întreg Spațiul Schengen, invocând considerente de securitate națională, fără a oferi detalii publice specifice  (Reuters, 9 iulie 2025).

Această măsură a fost confirmată ulterior de președintele României, Nicușor Dan, care a precizat că decizia – fără a fi supusă dezbaterii în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) – se bazează pe un mecanism legal al autorităților, fără detalierea amenințărilor identificate.  

La 9 iulie, ministrul de Externe a României, Oana Țoiu, a declarat că interdicția aplicată de autoritățile de la București lui Ion Ceban este „o decizie de siguranță națională”. „România a luat această decizie prin instituțiile responsabile, a comunicat această decizie și e valabilă, se aplică pe întreg spațiul Schengen. Mai sunt două persoane, cetățeni ai Republicii Moldova, care sunt cu aceeași interdicție. A fost cerința și propunerea statului român. Ion Ceban nu e cetățean român, e cetățean al Republicii Moldova. Nu pot da mai multe detalii în acest moment legat de decizia de siguranță națională decât că ea e la un nivel de gravitate care a justificat interdicția de a intra pe teritoriul României și, implicit, pe tot spațiul Schengen”, a declarat ministrul Oana Țoiu la postul B1 TV.

Deși decizia României (motivată prin considerente de securitate) a fost legitimă, strategia de comunicare a fost slabă, fapt ce a deschis calea speculațiilor politice.

Ion Ceban a calificat  măsura drept „una exclusiv politică”, sugerând o înțelegere între președintele Maia Sandu și omologul român pentru a-l marginaliza în campania electorală, calificând interdicția drept „răfuială politică” sau „exces de putere”. (Digi24.ro, 9 iulie 2025). El a declarat că a cerut suspendarea deciziei și a trimis solicitări către instituțiile române pentru clarificări, invocând termeni precum „halucinant”. Avocații Irina Șerban și Ion Dragne au depus cereri legale pentru contestarea deciziei, argumentând că aceasta reprezintă un exces de putere și că nu există niciun temei juridic clar pentru restricție (IPN.md, 6 august 2025)

Opozanți politici și organizații civice, precum WatchDog, au răspuns critic la aceste acuzații, susținând că în România astfel de decizii nu sunt luate arbitrar și fără baze verificabile (TV8, 11 iulie 2025).

Într-o atmosferă deja tensionată, intră și Rusia, care încearcă să transforme cazul într-un argument de propagandă împotriva actualei conduceri de la Chișinău, prezentându-l pe Ceban drept victimă a unei „dictaturi pro-occidentale”.

Profil politic – cine este Ion Ceban și ce reprezintă el astăzi

Pentru a înțelege reacția Rusiei trebuie să privim la traseul politic și conexiunile lui Ion Ceban.

Acesta și-a început  cariera politică în Partidul Comuniștilor din Republica Moldova, într-o perioadă în care formațiunea domina viața politică a țării. Ulterior, s-a alăturat Partidului Socialiștilor (PSRM), devenind una dintre vocile taberei pro-ruse. Ascensiunea sa a fost  constantă: de la consilier municipal, la deputat, iar în 2019 a ajuns primar al Chișinăului, câștigând alegerile cu sprijinul PSRM și construindu-și imaginea de administrator pragmatic.

În 2022, Ceban și-a schimbat  discursul. A lansat  Mișcarea Alternativă Națională (MAN), un proiect politic cu tentă social-democrată, pe care îl prezintă drept pro-european și orientat spre unitatea națională. A fost un viraj calculat, menit să atragă sprijin dincolo de nucleul dur al stângii tradiționale. Retorica sa s-a mutat treptat de la teme geopolitice la promisiuni de modernizare a orașului și de consolidare a infrastructurii.

Anul 2025 l-a găsit într-o nouă formulă politică – Blocul ALTERNATIVA –, alături de figuri controversate precum fostul premier Ion Chicu și ex-procurorul general Alexandr Stoianoglo, candidatul susținut de Moscova și de toată Coloana a Cincea a Rusiei din Moldova la ultimele alegeri prezidențiale.  Oficial, blocul se prezintă drept o opțiune centristă și reformistă. Neoficial însă, mai multe rapoarte occidentale și investigații de presă sugerează că în jurul lui Ceban persistă umbrele trecutului: posibile legături cu Moscova și cu structuri de influență rusești, inclusiv cu personaje asociate serviciilor secrete. Observatorii politici, de exemplu,  nu uită faptul că, în 2019,  mai mulți consultanți politici din Federația Rusă ( printre care Iuri Gudilin, Olga Grak și Leonid Gonin) au fost surprinși la sediul PSRM, în perioada în care Ion Ceban a candidat și a câștigat Primăria Chișinău (vezi profilul lui Ion Ceban de pe RISE Moldova).

Astăzi, Ceban își construiește cu atenție imaginea de „lider al tuturor”, dispus să discute atât cu stânga, cât și cu dreapta. Pentru susținători, el este dovada că pragmatismul poate înlocui conflictul politic. Pentru critici, rămâne unul dintre cei mai sofisticați pioni ai Kremlinului la Chișinău.

Dimensiunea geopolitică – Moscova intră în joc

După anunțul interdicției, reacția Moscovei nu s-a lăsat așteptată. Canalele oficiale și presa afiliată Kremlinului au preluat imediat cazul, construind imaginea unui Ion Ceban victimă a „regimului dictatorial” condus de Maia Sandu. În această narațiune, primarul Chișinăului apare drept un lider incomod, exclus din circuitul european nu pentru fapte, ci pentru că ar reprezenta o alternativă reală la actuala guvernare.

Această poveste spusă pe ton grav servește mai multor scopuri. În primul rând, încearcă să erodeze încrederea electoratului moldovean în parcursul pro-occidental al țării, prezentându-l drept selectiv și nedrept. În al doilea rând, caută să compromită imaginea României, prezentând-o ca pe un actor partizan și lipsit de neutralitate în jocul politic de la Chișinău. Și nu în ultimul rând, mobilizează alegătorii indeciși în jurul unui lider portretizat ca victimă a „presiunilor externe”.

Interesant este că acest caz nu este instrumentalizat doar la Chișinău sau la Moscova, ci și în România. Astăzi, europarlamentarul Victor Negrescu (PSD) a declarat la RFI România că Guvernul de la București ar trebui să explice public motivele interdicției impuse lui Ceban. Declarația, venită dinspre opoziția politică față de executivul condus de liberali, adaugă o nouă dimensiune dezbaterii și arată cum un subiect de securitate poate fi folosit și în bătăliile politice interne din România.

De altfel, blocul ALTERNATIVA pe care îl conduce Ceban nu este alcătuit din fețe necunoscute Moscovei. În componența sa găsim politicieni cu un trecut de relații ambigue cu Federația Rusă. Chiar dacă, în ultima perioadă, Ceban a evitat să apară în vizite oficiale la Kremlin, există destule indicii că Rusia îl vede ca pe un pion util, capabil să fragmenteze electoratul pro-european.

Impact electoral – riscuri și oportunități

Alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 se apropie cu pași repezi, iar atmosfera politică este deja încărcată. Blocul ALTERNATIVA, condus de Ion Ceban, se situează în sondaje la limita pragului electoral, oscilând între 5 și 6 procente. Într-o competiție strânsă, chiar și o mică schimbare de percepție poate înclina balanța.

Interdicția impusă de România poate funcționa ca un catalizator pentru mobilizarea bazei sale electorale. În ochii susținătorilor, Ceban nu mai este doar un primar ambițios, ci un lider care „deranjează” atât de tare încât marile capitale europene ar complota împotriva lui. Această imagine de „luptător împotriva sistemului” prinde bine la un segment al electoratului dezamăgit de PAS și sceptic față de România.

Pe de altă parte, decizia riscă să radicalizeze discursul politic. Declarațiile despre „isteria” și „campania murdară” a guvernării sporesc polarizarea și transformă campania într-un teren de confruntare personală, mai degrabă decât o dezbatere despre programe și soluții.

Pentru PAS, miza este delicată: dacă publicul nu percepe decizia României ca fiind justificată, efectul s-ar putea întoarce împotriva sa. Iar pentru Rusia, fiecare punct procentual câștigat de ALTERNATIVA este o investiție în slăbirea coeziunii pro-europene din R. Moldova.

Concluzii – între securitate și percepție publică

Decizia României este legală și suverană, bazată pe evaluări de securitate națională. Dar lipsa unei comunicări publice detaliate a permis adversarilor politici să umple vidul informațional cu propriile narațiuni. Astfel, bătălia nu se duce doar în instanțele de judecată, ci și în percepția electoratului. Conferința de presă a lui Ceban (flancat de avocații săi)   demonstrează că Ceban folosește interdicția ca pe o rampă de lansare electorală, iar PAS este pus în defensivă, neputând comenta pe fond din motive de securitate.

În spatele scenei, Rusia orchestrează amplificarea mesajelor care îi servesc interesele. Iar miza este clară: viitorul orientării geopolitice a R. Moldova.

În sfârșit. Cazul Ion Ceban este mai mult decât o dispută între un politician și o decizie administrativă a statului român. Este un test pentru maturitatea democratică a Moldovei și pentru reziliența sa geopolitică. România nu poate divulga detalii din zona securității naționale, iar Ceban speculează această tăcere. În acest vid de informație, fiecare își joacă rolul: Ceban – victima unei conspirații, PAS – apărătorul vectorului pro-european, Rusia – oportunistul care exploatează momentul pentru a discredita atât România, cât și Moldova.

Cine va câștiga?  Va depinde de discernământul alegătorilor. Pentru că, în septembrie, nu votăm doar partide, ci alegem direcția în care ne vom mișca în următoarele decenii –  spre Europa sau către „lumea rusă” a lui Putin.