CFR Călători: expres spre faliment, cu opriri în interes personal

"Drumurile noastre toate" ar fi trebuit, în mod firesc, să ducă spre modernizare, eficiență și respect pentru contribuabil. În realitate, ele continuă să meargă pe linia bine-cunoscută a datoriilor, întârzierilor și instituțiilor ținute artificial în viață. Cea mai recentă confirmare? CFR Călători, compania care ar trebui să fie coloana vertebrală a transportului feroviar public, riscă să intre în incapacitate de plată.

Vistieria CFR Călători nu doar că este pe zero, dar are datorii mari, prevestind incapacitatea de plată și oprirea unor curse importante. Datoriile au ajuns la aproape 500 milioane lei, iar mai mulți furnizori au anunțat că vor opri livrările de servicii către companie.

Primul lucru este să ne întrebăm cum am ajuns aici, corect? Bine, asta este o întrebare pentru cineva care își pune întrebarea asta pentru prima oară. Cine se învârte în politica românească și înțelege cine au fost șefii de la CFR și cine a fost ministrul Transporturilor trei ani și jumătate, nu își mai pune întrebarea asta, ci se uită direct către soluții: Grindeanu să stea departe de viitoarea guvernare, căci nu mai are ce căuta în vreo funcție politică vreodată.

Social-democrații demonstrează din nou cât de inadecvați și rupți de realitate sunt: orice instituție le pică pe mână ajunge inevitabil să fie parazitată cu oameni nepotriviți, numiți pe criterii de loialitate și obediență politică. Rezultatul? Mai devreme sau mai tărziu, ne trezim cu știri că instituția în cauză riscă să închidă obloanele, pentru că nu se mai poate. Am mai văzut filmul ăsta și cu Blue Air, unde statul român a injectat o sumă deloc neglijabilă pentru a acoperi găurile, dar compania a intrat în faliment oricum.

Dar să ne întoarcem la CFR Călători, condusă de Traian Preoteasa, un inginer ajuns din Revizia de Vagoane Craiova direct pe fotoliul de director și membru în mai multe CA-uri din subordinea Ministerului Transporturilor, începând cu 2018. Preoteasa bifează toate clișeele funcționarului public "de succes": are un apartament în Dubai (ca orice bugetar care cumulează funcții și se respectă), pe care-l închiriază. Deține și un doctorat, aparent plagiat, evident, ca orice profesionist bugetar care vrea să-și umfle CV-ul cu o "reușită academică". Iar firma pe care o conduce? Pe pierdere. Datorii uriașe. Sună cunoscut, nu?

Cei care lucrează în mediul privat, mai ales în domenii financiare, și citesc toate aceste informații probabil se întreabă: cum e posibil? Cum să ai director financiar, consiliu de administrație, audit financiar anual și totuși să nu vezi ce urmează? Și dacă se vede, de ce nu reacționează nimeni? Ministrul Transporturilor? Prim-ministrul? DIICOT? "Sunt an față pe avari".  

Răspunsul e, poate, în rapoartele de audit ale CFR SA. Multe sunt "opinii cu rezerve" sau, și mai grav, "rapoarte fără opinie". Ce înseamnă asta? O "opinie cu rezerve" e deja un semnal serios, că auditorul a identificat nereguli majore, dar nu suficiente cât să respingă total situația financiară. În schimb, un "raport fără opinie" (ultimii 3 ani) înseamnă că auditorul pur și simplu nu a putut face auditul: nu a primit informații, nu a putut confirma solduri, nu a avut acces la documente, iar cei responsabili nu au oferit explicații. Practic, o companie publică a plătit un auditor doar pentru a-i spune că… nu se poate verifica nimic.

Cât de grav este asta? Extrem de grav. Și mai grav decât atât, există un Consiliu de Administrație care primește aceste informații și nu face nimic. Absolut nimic.

Bonus: în februarie 2025, când Marcel Ciolacu îndemna populația la "strângerea curelei", conducerea CFR Călători își majora indemnizațiile. Un gest perfect sincronizat cu esența guvernării actuale - discursuri despre solidaritate din partea celor care nu cunosc conceptul. Iar Grindeanu vine acum să ne vorbească despre responsabilitate și unitate.

Este o situație extrem de gravă, privită cu indiferență din birouri bine plătite, fără nicio urmă de responsabilitate din partea instituțiilor implicate. Și cel mai grav este că transportul public nu înseamnă doar concedii și navetă. Are o importanță reală pentru mobilitatea comunitară, reduce aglomerația de pe șosele în sezonul estival, dar joacă și un rol strategic în context militar. Ben Hodges, fost comandant al trupelor SUA în Europa, a subliniat clar: calea ferată este esențială pentru că "așa îți poți muta foarte rapid tehnica grea de luptă: tancuri, obuziere, vehicule de luptă".

Într-un context în care România are un război la graniță și infrastructura feroviară devine un punct-cheie de rezistență și logistică, ne permitem oare să ținem o companie strategică în pragul falimentului?

Dar cui punem noi, naivi incurabili, întrebările astea? Unei țări care funcționează pe pilot automat? Unui premier interimar care pare mai degrabă în concediu prelungit decât în funcție? Lui Grindeanu, care nici măcar nu mimează că ar înțelege conceptul de transport public? Nici n-ai cum să-l înțelegi, când vacanțele ți le faci cu avion privat plătit de Nordis și tot ce ți se pare public e doar aplauzul. Ce așteptări realiste poți avea de la artizanul OUG 13? Că se va transforma miraculos în omul statului? Că va înțelege, în sfârșit, ce înseamnă responsabilitatea într-o funcție publică?

Dacă ăsta nu e încă un alt exemplu, din miile deja oferite, că social-democrații sunt interesați exclusiv de binele propriu și confortul personal, și nu de interesul public, atunci probabil vă mai trebuie încă vreo două-trei decenii și un master în autoiluzionare. Ce altceva să aștepți de la un partid care se revendică de la stânga, dar se comportă ca o agenție de plasare pe funcții a prietenilor, finilor și amicilor de vacanță? Poate doar, într-o zi, să citiți programele altor partide care chiar iau în serios transportul feroviar. Și care nu-l privesc ca pe o ocazie bună de făcut bani din contracte și șine ruginite.

Deci, pentru binele țării, Grindeanu ar trebui ținut departe nu doar de funcții publice, ci și de orice discuție despre interesul public. Până atunci, "drumurile noastre toate" rămân neterminate, desfundate și marcate cu pancarte de șantier electoral.

Lucia-Maria Udrescu este economist, contabil & auditor financiar, doctor în contabilitate. Cetățean care nu stă deoparte.