"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
România trebuie să adopte urgent măsuri care să corecteze deficitul bugetar ajuns la 9,3% din PIB, cel mai ridicat din toată Uniunea Europeană.
Însăși Comisia Europeană a atras atenția, miercuri, că dacă România nu ia măsuri de corecție a deficitului bugetar până la Consiliul ECOFIN din 8 iulie, riscă declanșarea procedurii care poate duce la tăierea fondurilor europene de coeziune și PNRR. Mărimea sumelor suspendate va fi stabilită în funcție de gravitatea situației.
România este singura țară din Uniunea Europeană pentru care Comisia a recomandat Consiliului Ecofin să ia o decizie, în condițiile în care ne confruntăm cu dezechilibre excesive, deoarece deficitele fiscale și de cont curent s-au mărit, iar competitivitatea costurilor s-a deteriorat anul trecut, se arată într-un document remis, miercuri, de Bruxelles.
Consultantul economic Adrian Negrescu a comentat pentru Agerpres avertismentul transmis de Comisia Europeană, arătând că „Nu ne aflăm într-o apocalipsă economică. Economia privată supraviețuiește, problema este în sectorul public. Noi ar trebui să scădem cheltuielile în 6 luni de acum încolo, în fiecare lună, cu aproximativ un miliard de euro, ceea ce nu este o sumă uriașă, în condițiile în care noi împrumutam un miliard de euro în fiecare săptămână, în medie, pentru a susține statul român. Există soluții de reducere a cheltuielilor bugetare pentru a scădea acest deficit bugetar de la 9 la 7%. Creșterea taxelor va fi un element toxic pentru economie și ar echivala direct cu împingerea economiei spre recesiune”.
HotNews a solicitat Ministerului Finanțelor date legate de numărul entităților publice, pentru a releva proporțiile aparatului de stat din România.
Ministerul Finanțelor a transmis că, în acest moment, există 13.949 instituții publice. Dintre acestea, 2.573 aparțin administrației publice centrale. Este vorba despre acele agenții, autorități, institute, administrații, centre, regii, oficii, comisii, departamente, comitete, unități etc coordonate la nivel central.
Restul de 11.376 de entități de stat aparțin administrației publice locale – primării și consilii locale. Lista la nivel local cuprinde și instituțiile publice din învățământul preuniversitar.
În aparatul central al Guvernului există domenii pentru care funcționează în același timp mai multe agenții sau autorități, cu activități care se suprapun sau se completează, potrivit unei analize realizate de HotNews la începutul anului. Unele sunt în subordinea directă a Executivului, altele sunt în coordonarea ministerelor și mai există și autorități sub controlul Parlamentului.
În subordinea premierului și Secretariatului General al Guvernului (SGG) se află aproape 40 de entități guvernamentale (agenții, institute, administrații, comisii, oficii, departamente etc), potrivit unui răspuns al SGG către HotNews.
Legat de faptul că în cazul unora dintre instituții activitatea se suprapune cu a altora, SGG susținea că „acest aspect face obiectul analizei Guvernului” în vederea comasării.
De exemplu, în domeniul energiei, Guvernul are în coordonare mai multe instituții separate. Și asta în condițiile în care există Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), care se supune controlului Parlamentului.
În afară de ANRE, mai există doi reglementatori: Autoritarea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG) și Autoritatea Competentă de Reglementare a Operaţiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră (ACROPO).
În domeniul energiei nucleare funcționează trei instituții – una la guvern, care se numește Comisia Națională pentru Controlul Activităţilor Nucleare, și trei în subordinea Ministerului Energiei: Agenţia Nucleară şi pentru Deşeuri Radioactive, Regia Autonomă Tehnologii pentru Energia Nucleară și Centrul Naţional de Management al Apei Grele. Detalii AICI
„O evaluare pe redimensionarea aparatului bugetar trebuie făcută. O schiță pentru acest set de măsuri este în lucru, există o comisie formată din reprezentanți ai partidelor la nivelul fiecăruia dintre ministere. Un exemplu este faptul că Ministerul Agriculturii are câte 7 deconcentrate în fiecare județ și nu e logic să existe un așa număr. Deci o analiză preliminară se face acum de către aceste comisii, minister cu minister. Rezultatul ei va fi pus și în acordul și programul de guvernare. Din punct de vedere tehnic ea va fi realizată de ministrul de resort, sper eu în a doua jumătate a lui 2025”, a precizat și președintele Nicușor Dan în conferința de presă susținută miercuri,
În ce privește reorganizarea administrativ-teritoriala, liderul de la Cotroceni a precizat: „o reorganizare adevărată administrativ-teritorială nu se poate face mai devreme de 2028. Pentru că sunt primarii, consilieri locali care au câștigat alegerile cu un mandat din partea cetățenilor, pentru 4 ani, iar asta trebuie să respectăm. După aceea, da, este necesar ca până în 2028 să reflectăm la chestiunea asta. Pe de altă parte, ceea ce se poate întâmpla în perioada următoare, următoarea jumătate a lui 2025 și început de 2026, este să discutăm de niște limitări în ceea ce privește activitatea concretă a UAT-urilor și a consiliilor județene – de exemplu număr maxim de angajați raportat la numărul de locuitori, tipul acesta de restructurare este în discuție”.
O eventuală suspendare a fondurilor europene va însemna un vot de blam pentru guvernarea de la București, fapt care ar crește și mai mult îngrijorările investitorilor în privința României și, totodată, ar putea determina o accentuare a imaginii negative, mai spune consultantul economic Adrian Negrescu.
„Comisia Europeană ne-a arătat un cartonaș galben, dar este posibil să ne dea un cartonaș roșu din perspectivă economică. Pe de o parte, un cartonaș roșu, adică o suspendare a fondurilor pentru România, ar însemna să suspendăm majoritatea investițiilor din acest an. Peste 90% din investițiile statului asumate pe Legea bugetului sunt asociate fondurilor europene. Altfel spus, toate șantierele de autostrăzi, de reparații, de investiții, pe care statul le-a început ar trebui stopate sau finanțate din împrumuturi pe care statul să le facă la dobânzi de 7-8%, ceea ce ar fi o misiune aproape imposibilă. Pe de altă parte, o suspendare a fondurilor europene va însemna un vot de blam pentru guvernarea de la București, fapt care ar crește și mai mult îngrijorările investitorilor în privința României și, totodată, ar putea determina o accentuare a imaginii negative. În august, agenția Fitch urmează să confirme sau să downgradeze ratingul României, în funcție de măsurile financiare care vor fi luate, iar dacă vom ajunge la junk, dincolo de un exod masiv al investitorilor din România, ne vom trezi într-o criză economică de proporții”, a mai precizat Adrian Negrescu pentru Agerpres.
El a atras atenția că „rețeta economică pe care autoritățile o prepară în momentul de față s-ar putea dovedi toxică pentru economie”.
„Din păcate, se pare că trecem de la vestita pizza promovată astăzi de președintele Nicușor Dan, pe care am consumat-o în exces, în ultimul an, în baza promoțiilor electorale, la o shaorma 'cu de toate' din punct de vedere fiscal-bugetar, cu tot felul de ingrediente nu foarte sănătoase pentru economia românească, de la creșteri de taxe, la majorări de accize, la tot felul de măsuri menite să salveze deficitul bugetar. Mi-e teamă însă că această rețetă economică pe care autoritățile o prepară în momentul de față s-ar putea dovedi toxică pentru economie, astfel încât această shaorma cu de toate din punct de vedere financiar-bugetar să ne dea o toxiinfecție financiară, încât să ne trimită la terapie intensivă. Știm foarte bine cine ne așteaptă acolo: 'medicul'' de serviciu de la FMI, cel care ne va supune unui tratament cu șocuri fiscale”, a subliniat sursa citată.
În opinia sa, există două soluții alternative la creșterea taxelor, taxarea inversă pe zona de TVA și extinderea programului de împrumuturi de la populație.
„Una dintre acestea este taxarea inversă pe zona de TVA, mai ales în domeniile care au risc major de evaziune, care ar aduce 2-3 miliarde de euro la bugetul de stat. A doua măsură o reprezintă extinderea programului de împrumuturi de la populație prin oferirea titlurilor de stat sub o altă formă, mai simplă și mai ușor de înțeles de către populație - și care să fie disponibile oriunde, de la benzinărie, la hipermarket, în orice loc public în care să cumperi titluri mai simplu, în așa fel încât să ajuți statul român și să beneficiezi bineînțeles de o dobândă foarte bună. Există soluții financiare 'outside the box'' pentru a rezolva problema celor 30 miliarde de lei pe care trebuie să îi economisim pentru a ne încadra în ținta de deficit. Mai sunt soluții vehiculate de mediul de afaceri, precum un mecanism de vânzare a datoriilor pe care companiile le au la bugetul de stat, de 23 miliarde de lei, un mecanism de factoring, prin care se poate recupera cel puțin jumătate din acești bani, dincolo de listările la bursă ale companiilor de stat și vânzările activelor care nu sunt esențiale pentru sistemul public în țara noastră”, a mai spus Adrian Negrescu.
Potrivit acestuia, o altă soluție pentru a asigura lichiditatea este 'realizarea unui acord de tip Viena, ca la precedenta criză, cu băncile mamă, care să ne pună la dispoziție o linie de finanțare la o dobândă mai bună și să evităm astfel să stăm după creșterea taxelor'.
„Soluții există, mă tem însă că nu are cine să le aplice, nu există voința și expertiza necesară. Aș vrea să văd că vom umbla și pe partea de fiscalitate, pentru a stimula intrarea fondurilor de investiții în România, pentru a atrage capitalul străin și pentru a promova o soluție alternativă la finanțarea bancară. Instituții precum Fondul Proprietatea ar trebui să se afle în prim-plan în susținerea firmelor românești și pentru asta ai nevoie de legislație favorabilă investițiilor, nu de creșteri de taxe din pix”, a mai spus consultantul economic.
