Scriitoarea și publicista Ruxandra Cesereanu anunță, pe Facebook, că astăzi votează și pentru memoria regretatei Lucreția Jurj, fameia-partizan care a făcut parte din Gruparea ”Șușman” de la Răchițele.
Podul.ro vă prezintă în integralitate mesajul Ruxandrei Cesereanu:
”De ce postez astăzi, în ziua alegerilor, acest mic album cu Lucreția Jurj? Pentru că, în anii 2000, când am avut-o invitată la cursurile mele, mi-a lăsat zălog așa: când n-om mai fi, să nu ne uitați!
Eu votez astăzi și pentru acest model etic care a fost Lucreția Jurj. În amintirea ei. Iată mai jos, concentrată, povestea ei.
Lucreţia Jurj (1928-2004) a fost una dintre puținele mărturisitoare care a ajuns să-şi relateze experienţa de femeie partizan, luptătoare în munți. Ea activează ca femeie-partizan în perioada 1950-1954, patru ani, în cadrul grupului Teodor Şuşman, din Apuseni (mai exact din Munţii Vlădeasa), alcătuit din 8 oameni. Din pricina presiunilor Securităţii care o supraveghea, ea decide să se refugieze în munţi. Dragostea pentru soțul ei Mihai Jurj este un factor decisiv în hotărârea luată. Este capturată alături de câțiva dintre membrii grupului Șușman, iar soțul ei Mihai moare din cauza rănilor survenite în timpul capturării. Lucreția are parte apoi de 10 ani de închisoare.
După prăbușirea regimului comunist, Lucreția a înțeles cât de importantă este neuitarea, memoria, în istoria recentă a României; de aceea, mărturia ei a fost una simplă, în linia adevărului franc.
Suflet simplu și curajos, Lucreția Jurj, recunoaşte câteva sentimente care i-au însufleţit şi alimentat rezistenţa, în primul rând patriotismul. Își povestește viața în munți (a petrecut 4 ani în Munții Vlădeasa, ca fugară) și în închisoare (10 ani) cu o tenacitate ţărănească asumată și cu o modestie remarcabilă. Pentru mine a fost o onoare să o cunosc (în carne și oase) între 2002-2004. Și a fost o lectură impresionantă să parcurg cartea realizată de Cornel Jurju și Cosmin Budeancă.
Astăzi votez și pentru memoria Lucreției Jurj. Pentru ce și-ar fi dorit ea de la această țară.
Priviți fotografia ei de anchetată la Securitate (e cea dintâi din albumul postat). E o privire de om care nu va ceda, ci va rezista cu obstinație. O femeie obosită și hărțuită de anchetă, dar care nu va fi strivită, ci va rezista până la capăt. Exact așa a fost.
Priviți și fotografia ei de femeie tânără, în costumul său popular, în viața de dinainte de a deveni anchetată și mai apoi fugară. Câtă lumină liniștită avea!
Astfel de modele, precum cel al Lucreției (și mai sunt astfel de femei grozave, precum și bărbați curajoși, o sumedenie) sunt atingătoare și merită onorate cu asupra de măsură”.