Credincioșii care asistaseră, luni, la slujbă într-o biserică catolică din orașul ucrainean Lviv și-au exprimat tristețea față de moartea Papei Francisc, dar și durerea persistentă că suveranul romano-catolic nu a luat partea Ucrainei în războiul cu Rusia, scrie Reuters.
Cea mai răscolitoare dintre afirmațiile răposatului papă cu privire la agresiunea rusească a fost cea din interviul acordat în martie 2024 unui post de televiziune elvețian, liderul bisericii catolice opinând atunci că Ucraina ar trebui să aibă „curajul steagului alb” și să pledeze pentru pace în conflictul cu Rusia.
De asemenea, ucrainenii au fost profund deranjați când Papa Francisc i-a numit „frații” rușilor, iar uriașa încredere pe care o aveau în suveranul pontif, la începutul războiului, s-a diminuat sever pe parcurs în condițiile în care comentariile papei au fost adesea foarte diferite de punctul de vedere oficial al Ucrainei și al aliaților săi occidentali, conform cărui ucrainenii au dreptul moral de a învinge invazia Rusiei pe care o consideră nedreaptă și neprovocată.
„Au existat anumite judecăți subiective din partea sa, din păcate”, a declarat Andrii Ben, un fost luptător în armata ucraineană, referindu-se la Papa Francisc.
„Nu am de gând să comentez asta acum”, a spus el în fața bisericii din Lviv. „Sper că următorul papă va fi mai înțelept, mai luminat și mai bun”.
Un alt credincios care ieșea din biserică, Oleh Yakymiak, în vârstă de 57 de ani, a spus că regretatul pontif a făcut multe lucruri bune în viața sa. „Apreciem că lucrurile bune pe care le-a făcut sunt mult mai valoroase decât lucrurile dureroase pe care ni le-a făcut”, a spus Yakymiak.
Majoritatea ucrainenilor sunt creșitni ortodocși, însă aproximativ 10% din populație este catolică, cei mai mulți catolici aflându-se în vestul Ucrainei, unde este situat și orașul Lviv.
Marta Binyshyn, care vine adesea la biserică, a declarat că este de părere că oricine va fi ales de conclavul cardinalilor de la Roma pentru a-i succeda Papei Francisc ar putea fi o variantă mai bună decât acesta.
„Sperăm ca următorul papă să fie o persoană care ne va aduce mai multă lumină, un pic mai mult ajutor pentru Ucraina și ucraineni”, a spus ea.
Un membru al opoziției din parlamentul ucrainean, Sofia Fedyna, a publicat un omagiu adus regretatului papă pe platforma de socializare Telegram, dar a mai spus că unele dintre declarațiile sale i-au lăsat pe ucraineni să se îndoiască că acesta îi susține.
„Eu însămi am fost critică la adresa unora dintre declarații, deoarece nu poți pune semnul egal între victimă și călău chiar în momentul comiterii infracțiunii și nici nu-i poți obliga să se reconcilieze. Prin urmare, sper că următorul Papă va fi mai clar de partea justiției!”, a scris ea.
De la invazia la scară largă a Rusiei din februarie 2022 în Ucraina, Papa a condamnat războiul ca fiind un act de agresiune nejustificat și a numit Ucraina o „națiune martiră”. El a făcut apeluri pentru pace la aproape fiecare apariție publică, cel puțin de două ori pe săptămână.
De asemenea, l-a îndemnat pe șeful Bisericii Ortodoxe Ruse, care este strâns aliat cu statul rus, să nu devină „băiatul de altar” al Kremlinului.
În ciuda acestui fapt, el i-a dezamăgit pe mulți ucraineni prin faptul că nu l-a condamnat explicit pe liderul rus Vladimir Putin ca agresor.
De asemenea, a provocat furie referindu-se la „marele imperiu rus” construit de foștii conducători Petru I și Ecaterina a II-a, care sunt venerați în Rusia, dar pe care mulți ucraineni îi consideră responsabili de subjugarea țării lor.
Episcopii catolici ucraineni i-au spus Papei, în cadrul unei reuniuni la Roma, că aceste comentarii le-au provocat o mare durere.
Papa Francisc a făcut apel în mod repetat la încetarea războiului din Ucraina, dar în multe dintre apelurile sale publice la rugăciune, el s-a abținut să identifice în mod explicit Rusia ca agresor.
Biografului Papei Francisc Austen Ivereigh susține că ar fi fost vorba despre o strategie deliberată, în ideea de a menține deschise canalele de dialog între părțile implicate.
Papa Francisc nu l-a menționat pe Putin și nu l-a denunțat personal - dar nici nu a insultat vreodată vreun alt lider, a declarat Ivereigh pentru Kyiv Independent.
„Papii de regulă nu fac asta pentru că nu asta este calea Vaticanului”, a adăugat el. „Când insulți pe cineva, închizi ușa unei relații cu acea persoană, iar Papa vrea să păstreze ușile deschise pentru toată lumea”.
„Papa Francisc a afirmat în mod constant că războiul nu este calea pentru viitor mai bun. El dorea ca ambele părți să înceteze luptele și să caute negocieri mediate la nivel internațional. Pentru a fi clar, acesta nu este pacifism în sensul politic al cuvântului”, a mai spus Ivereigh.
Liderul ucrainean Volodimir Zelenski l-a elogiat însă public pe Papa Francisc după vestea morții sale din 21 aprilie, afirmând că a știut „cum să dea speranță, să aline suferința prin rugăciune și să promoveze unitatea”.
„S-a rugat pentru pace în Ucraina și pentru ucraineni. Suntem îndurerați împreună cu catolicii și cu toți creștinii care au apelat la Papa Francisc pentru sprijin spiritual”, a mai scris Zelenski în mesajul său din rețelele de socializare.