Mintea românului de la prânz

PSD și AUR, la pachet, cum sunt și de fapt, nu pot da de mâncare. De la anul intrăm într-un ciclu de execuție bugetară care va fi marcat de tăieri, reduceri și taxe mărite. Preț al îndatorării acumulate în ultimele decenii, nu doar în anii recenți. Iar toate acestea se vor face pe fundalul angajamentului nostru propriu de a accede, într-o zi, la zona euro.

Cu alte cuvinte, ne așteaptă cel puțin șapte ani de austeritate stridentă. Adică: o să avem tăieri la unii și creșteri la alții. Clivajele din societate se vor adânci până în pragul erupției, al revoltei. La urmă, AUR (& PSD) o să pară întruchiparea "sistemului" de care acum, retoric, se delimitează demagogic. O să vină alți populiști regresivi până o să (re)ajungem în epoca de bronz, la săgeata neșlefuită care va atenta la inimile noastre și ale copiilor noștri. Așa da progres!

Nu este un scenariu sau o formă (ne)subtilă de propagandă, ci expresia lucidă a unei realități văzute în desfășurare, adică nu încremenită în actuala luptă zisă electorală. Așa cum criza financiară globală din 2008 ne-a costat bunăstarea - eu am pierdut peste noapte 40% din veniturile unui mărunt universitar -, cea care se anunță, în propria curte și în regie proprie, ne va costa libertatea. De gândire, de expresie, de circulație. O să fim prizonierii "iubirii".

Una peste alta, dincolo de simpatii sau antipatii, în ceasul din urmă: deșteptați-vă! Dacă sunteți români. Romii fac oricum ce vor ei, precum în vremea lui Ceaușescu când se întorceau din străinătate să își ridice, din politețe, pașaportul. Deh, spirit rebel, cal fără căpăstru. Coane Simioane...

Doxa!