Decalog pentru Alexandr Dmitrievici Stoianoglo (versiunea actualizată)

Promovat în sistemul procuraturii de frații Dumitru și Ivan Diacov, adus în politică și în Parlament de cel mai longeviv deputat al Republicii Moldova (Dumitru Diacov), Alexandr Stoianoglo nu putea să urce atât de rapid în ierarhia procuraturii și a politicii moldovenești fără implicarea unor forțe străine, care nu ne-au dorit binele niciodată – evident, fac referire la Rusia imperialistă. (detalii AICI)

În comparație cu alți lideri politici, care demonstrativ și-au afișat adeziunea totală și loialitatea necondiționată față de Moscova, Stoianoglo a păstrat mereu o discreție bine camuflată, oferind publicului impresia că el ar fi un profesionist, departe de politică și interferențe externe în activitatea lui. În realitate, lucrurile stau altfel, iar în rândurile de mai jos vă aducem mai multe argumente.

Încă în 2019, în calitate de deputat, am atras atenția membrilor blocului “ACUM” că Alexandr Stoianoglo este promovat și susținut atât de lideri politici compromiși, cât și de serviciile secrete ale Rusiei. Nu am fost ascultat, reprosându-mi-se că obstrucționez reforma procuraturii, inițiată de guvernul Maiei Sandu. În august 2021, în toiul bătăliei politice între mine și procurorul general Alexandr Stoianoglo pe cazurile de maximă rezonanță politică și socială – Bahamas și Kuliok – am publicat un material mai detaliat despre fața adevărată a “procurorului pro-european” Alexandr Stoianoglo. (detalii AICI)

De această dată am decis să vă prezint o versiune actualizată a acelui articol, întrucât realitățile evocate atunci sunt de mare actualitate până în prezent, iar Moscova (nu întâmplător!) l-a propulsat în prim plan pe “tehnocratul și profesionistul” procuror Alexandr Dmitrievici Stoianoglo:

1) Misiunea și obligațiunea primară a lui Stoianoglo în această funcție (procuror general) a fost și rămâne protejarea, cu orice preț, a oligarhilor, corupților și infractorilor notorii, adunați sub umbrela protectoare a lui Igor Dodon, Veaceslav Platon și a altor elemente din lumea interlopă autohtonă, CSI-istă și internațională. Primele acțiuni ale Stoianoglo au vizat elibererarea din închisoare, scoaterea de sub urmărire sau exonerarea de suspiciuni pe toți cei care erau protejați de Moscova, iar pe un fost deputat, care a colaborat cu serviciile secrete rusești, l-a eliberat imediat, sub pretextul că a fost o răzbunare a lui Plahotniuc (ca și în cazul kuliokului, Stoianoglo nu recunoaște secvențele video, în care deputatul primea și el un kuliok de la atasatul militar rus (în realitate de la GRU). Oricât s-ar strădui Stoianoglo să nege acest adevăr, un lucru este incontestabil: în spatele lui se află forțe din Rusia de la nivel politic până la cel penal;

2) Substituirea intenționată a responsabilităților pentru eșecul lamentabil a celor 2 ani de mandat pe seama apartenenței sale etnice (găgăuze) este o adevărată provocație politică, impecabil regizată de Moscova. Acest gen de declarații l-am mai parcurs în perioada sovietică, în special în cea a faimosului „Interfront” din anii 1989-1992, cu urmări tragice în timpul razbiului ruso-moldovenesc de la Nistru. Resuscitarea intenționată a acelor vremuri (la indicația Kremlinului) ar putea prinde „rădăcini” rapide în solul politic instabil și încă fertil al Republicii Moldova, în condițiile unui stat extrem de fragil și vulnerabil, cu instituții nefuncționale; 

3) Intervenția lui Stoianoglo pentru a stopa imediat orice investigații ale procuraturii în cazul secvențelor video cu „kuliokul” lui Dodon (antepronunțarea verdictului și deturnarea investigațiilor la doar câteva zile după apariția publică a secvenței video), inclusiv tergiversarea intenționată a examinării faimosului caz „Bahamas”, sub aberantul pretext că timp de 6 ani de zile procuratura generală nu poate convoca o comisie rogatorie moldo-elvețiană pentru a finaliza dosarul, trădează adevăratele intenții și scopuri urmărite de procurorul general. Dacă dosarul „Bahamas” nu oferă mai mult decât suficiente probe ca protagoniștii să fie deferiți justiției (după prezentarea integrală a atâtor documente concludente!), atunci chiar și un student de la facultatea de drept ar avea suficiente motive să se revolte de prestația lamentabilă a procurorului general!;

4) Angajarea procuraturii generale în lupta politică cu deputații, liderii și actorii politici, cu reprezentanții societății civile, transformând (în interese personale) instituția pe care o conduce într-o bâtă politică împotriva acestora (numai de câte declarații „imparțiale, echilibrate și echidistante” am beneficiat și eu odată cu dosarele „Kuliokul” și „Bahamas”!?). Oare acest procuror cu experiență de peste 20 ani în structurile procuraturii să nu cunoască responsabilitățile primare ale unei procuraturi de a nu se lasă antrenată, sub nicio formă, în bătăliile politice ce le revin exclusiv deputaților, politicienilor, societății civile și întregii societăți? Procurorul Stoianoglo nici până astăzi nu s-a debarasat de tentațiile lui politice încă din perioada când era șeful comisiei securitatea statului din parlament. Anume Stoianoglo a politizat până la refuz procuratura generală și nu alte instituții fundamentale ale statului, precum pretinde acesta în mod constant și impertinent;

5) Este total iresponsabil și chiar sfidător să-ți arogi merite deosebite în deconspirarea persoanelor care au organizat furtul miliardului, aeroportului, spălările de bani, etc., după ce aceste fapte penale (persoane) au fost identificate încă în rapoartele „Kroll” și a numeroaselor comisii parlamentare de anchetă pe subiectele respective. Nu de constatări și de declarații politice era nevoie, ci de acțiuni concrete, ferme, consecvente și echidistante, valorificând vastul material factologic oferit de comisiile parlamentare de anchetă, dar nimic n-a urmat. Din păcate au urmat alte acțiuni incredibile: eliberarea lui Platon și a altor reprezentanți din lumea interlopă și infracțională, sub pretextul inventat al respectării democrației și drepturilor omului, cu scopul de a-i exonera de responsabilitate penală și de a-i „trimite” cu master-class-uri (“Privet, Slava!”) prin Marea Britanie și în alte țări;

6) L-aș fi susținut pe procurorul general Stoianoglo în acțiunile sale, dacă era cu adevărat un profesionist și nu o cârtiță camuflată a Kremlinului, în care procuratura generală și structurile ei specializate s-au transformat în adevărate cetăți impenetrabile pentru protejarea intereselor personale și de clan, iar cei care încearcă să le demonstreze deficiențele și lipsa de acțiuni eficiente sunt etichetați ca dușmani ai statului și separării puterilor în stat;

7) După ce a pierdut orice credibilitate din partea majorității absolute a cetățenilor noștri, cramponarea cu orice preț pe menținerea funcției deținute ne demonstrează vulnerabilitatea, dar și pericolul menținerii lui Stoianoglo în această funcție de importantă majoră pentru Republica Moldova. Cetățenii noștri nu-și mai doresc master-classuri cu penali notorii sau doar declarații politice de victimizare, ci acțiuni ferme și echidistante, indiferent că e vorba de Dodon, Platon, Plahotniuc, bahamiștii psrm-ișți sau alți reprezentanți ai lumii interlope și criminale;

8 ) Nu pot trece cu vederea o discuție, pe care am avut-o cu fostul meu coleg parlamentar, ex-vice-președinte al legislativului, Alexandru Slusari, vis-à-vis de întâlnirea (preț de vreo 3 ore!) cu Stoianoglo chiar în primele zile după desemnarea în funcția de procuror general. Concluzia pe care a tras-o Alexandru Slusari s-a adeverit în totalitate: chiar dacă Stoianoglo va mișca unele lucruri pe dosare mai puțin relevante, în niciun caz și nici sub o formă nu va avansa în privința dosarelor cu implicarea nemijlocită a lui Dodon și Platon, în special Bahamas, Kuliok, deoarece acestea afectează direct interesele Moscovei. Profund regretabil, dar această concluzie tranșantă a rămas valabilă până în prezent.

9) Propulsarea în prim plan a lui Alexandr Stoianoglo ne demonstrează că Moscova își modifică metodele de selectare și promovare a agenților săi de influență, iar faptul că însuși kuliokarul Dodon l-a propus la funcia de candidat la prezidențiale e argumentul cel mai concludent că Stoianoglo este un adevărat Cal Troian, în interiorul căruia s-au ascuns toate elementele antinationale și putiniste, secaturile politice și criminale pentru a menține Republica Moldova în sfera de influență exclusivă a Kremlinului.

10) Oricât de “pro-european” ar putea să pară Alexandr Stoianoglo, în realitate este cu totul altă persoană, una strâns legată de kuliokarul Dodon, de Platon, de reprezentanții lumii interlope și criminale, dar, cel mai periculos, este ombilical nedespărțit de Moscova. Nu dați absolut niciun vot în turul doi pentru această persoană compromisă! Un vot anti-Stoianoglo înseamnă un vot fără Moscova, fără război și fără russkii mir/lumea rusă!

”Do svidania”, Alexandr Dmitrievici!”

P.S.: Secvența video de mai jos de la Jurnal TV a fost prezentată în anul 2021, dar aceasta este de mare actualitate și în prezent, mai ales în context electoral.