"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Ministerul eston de Interne dorește ca Biserica Ortodoxă Estonă aflată sub tutela Patriarhiei Moscovei (MPEÕK) să ofere propria evaluare în legătură cu discursul susținut de Patriarhul Moscovei Kirill, pe parcursul căruia agentul rus cu pricina a spus că fostele republici independente ale Uniunii Sovietice fac parte spiritual din Rusia, iar astfel se așteaptă ca bisericile care funcționează în cadrul lor să i se supună.
"Ca autoritate publică, suntem profund îngrijorați de directivele și apelurile Patriarhului Kirill, șeful Patriarhiei Moscovei, deoarece acestea pot reprezenta totodată o amenințare la adresa securității interne și a siguranței țării noastre", a transmis Tarmo Miilits, secretar general al Ministerului de Interne, pe parcursul unei scrisori adresate recent episcopilor MPEÕK.
"De exemplu, conform discursului Patriarhului, capitalele republicilor care au făcut cândva parte din Uniunea Sovietică sunt în continuare pentru el 'centre spirituale importante ale Sfintei Rusii unite'. Convingerea noastră fermă este că Tallinn cu siguranță nu reprezintă asta!", a reliefat oficialul eston.
Miilits a mai subliniat faptul că Patriarhul Kirill a catalogat atacul militar asupra Ucrainei – o țară independentă – drept un conflict intern desfășurat pe teritoriile așa-zisei Rusii Sfinte. De asemenea, Kirill l-a lăudat și l-a glorificat pe dictatorul rus Vladimir Putin, dat în urmărire de Curtea Penală Internațională, și a mulțumit clerului MPEÕK care a menținut "unitatea canonică" cu "Sfânta Rusie".
"Dezaprobăm astfel de declarații imperialiste făcute de șeful Patriarhiei Moscovei, care includ apeluri la nesupunere față de politicile țărilor gazdă. Tratăm astfel de apeluri ca în cazul răspândirii extremismului, care constituie o amenințare la adresa securității per ansamblu și a securității noastre interne", a zis Miilits.
Ministerul Afacerilor Interne a precizat că discursul lui Kirill a sunat precum o glorificare a teritoriului așa-numitei Rusii Sfinte. Discursul a fost susținut de șeful Bisericii Ortodoxe Ruse, nu de o persoană particulară, a evidențiat Miilits.
"Orientările periculoase de acest fel (...) necesită (...) o poziție explicită din partea Bisericii Ortodoxe Estone aflate sub tutela Patriarhiei Moscovei (MPEÕK), din punctul de vedere al securității credincioșilor ortodocși estoni și a publicului larg, inclusiv privind separarea de subordonarea Patriarhului Moscovei", a atras atenția secretarul general al Ministerului de Interne.
Miilits s-a referit și la o scrisoare a episcopului MPEÕK, Daniel (foto 2), în care acesta a transmis că legătura dintre biserica sa cu Patriarhia Moscovei nu mai poate fi considerată un pericol pentru securitatea statului.
"Așa cum reiese clar din declarațiile și apelurile șefului Bisericii Ortodoxe Ruse, o astfel de percepție a impactului conexiunilor administrative și canonice de către conducerea bisericii locale este falsă și înșelătoare pentru public și în special pentru clerul și credincioșii din Biserica Ortodoxă Estonă de sub tutela Patriarhiei Moscovei", a semnalat Miilits.
Astfel, Ministerul de Interne a cerut MPEÕK "o poziție și o evaluare clară, fără echivoc" a discursului.
"Și cerem ca aceasta să fie depusă în contextul recursului formulat de MPEÕK la Tribunalul Administrativ din Tallinn în legătură cu declarația Parlamentului Estoniei din 06.05.2024 privind «declararea Patriarhiei Moscovei ca instituție de sprijinire a agresiunii militare rusești»", a conchis oficialul eston.
La începutul acestei luni, MPEÕK și Mănăstirea Pühtitsa au depus plângeri separate la Tribunalul Administrativ din Tallinn. Plângerile au ca obiect consecințele juridice care decurg din declarația Parlamentului Estoniei conform căreia Patriarhia Moscovei sprijină agresiunea militară a Federației Ruse. (sursa: ERR)
