Creștinismul nu este prostie și asta se vede în reacțiile lucide, echilibrate, la atacurile tembele comise la adresa lui. Ce a fost la Paris s-a dorit o lovitură năpraznică, dar cu explicațiile ulterioare, dând vina pe flamanzi, ridicolul a atins cote (inclusiv de bursă) înalte, încât te întrebi câți câlți au fost în mintea organizatorilor.
Oricum, inclusiv trecând prin "episodul" Revoluției de la 1789, Franța s-a descalificat din orice întrecere dintre istorie și rațiune.
Ce bine că, la final, a cântat și încântat o femeie de calibrul lui Dion! Nu poți celebra bucuria, olimpică sau de orice fel ar fi, dându-te de gol că ești frustrat, tembel și că nesiguranța, inclusiv pe șine, este modul tău de a fi. Te mai miri că, cu precizie, câștigă extremiștii sau cei numiți de tine ca atare?
France, quelle triste nation! Au sommet! Vous avez besoin de faire l'amour.... Pe bune.