"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Thomas Jolly, regizorul ceremoniei de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Paris, și Daphné Bürki, directoarea responsabilă cu stilul și costumele, au fost invitați de canalul BFMTV pentru a răspunde criticilor aduse spectacolului, inclusiv de liderul extremei stângi din Franța, Jean-Luc Mélenchon, câștigător al recentelor alegeri parlamentare.
Context. Rareori o ceremonie de deschidere a Jocurilor Olimpice a suscitat atâtea dezbateri, punerea în scenă – în afara stadionului, o premieră în istoria Jocurilor Olimpice - fiind aspru criticată în mediul on-line pentru presupusa ridiculizare a celebrei picturi murale a lui Leonardo da Vinci, Cina cea de taină. Printre cei mai importanți critici s-a numărat, în mod surprinzător, și Jean-Luc Mélenchon, un apărător și promotor fervent al „agendei” LGBT în Franța. Chiar dacă liderul extremist consideră că, în mare, a fost un „spectacol reușit", el nu a fost convins de toate reprezentațiile, declarându-se deranjat de unele puneri în scenă, cum ar fi „capul tăiat al Mariei-Antoinette", pe care spectatorii l-au putut vedea pe o fereastră din Conciergerie (sau Palatul Orașului, primul palat din Paris, transformat apoi în închisoare și unde a fost întemnițată și condamnată la moarte, prin ghilotinare, și regina Maria Antoaneta). „Pedeapsa cu moartea și execuția Mariei-Antoaneta sunt dintr-o epocă a pedepselor pe care nu vrem să le mai vedem", a scris Jean-Luc Mélenchon într-o postare pe blogul său (intitulată „Mi-a plăcut sau nu?”)
„În acest caz, este o reprezentare artistică a acelui moment dramatic, așa cum a fost evocat în multe filme, piese de teatru sau spectacole", a replicat Thomas Jolly.
„Am vrut să fiu foarte teatral. Am forțat machiajul, se vede că totul este din plastic. Am împins limitele doar pentru a transmite: „Acesta este, într-adevăr, un spectacol artistic", și nu o glorificare a ghilotinei ca instrument al morții. Evident."
Daphné Bürki a apărat și ea viziunea „îndrăzneață” a lui Thomas Jolly: „Am urmat cursul râului și cursul istoriei. Când am trecut pe lângă Conciergerie am evocat Revoluția Franceză. Dar, dintr-o dată, a devenit și un spectacol care ar fi trebuit să ne facă să zâmbim. Marie-Antoinette a devenit un pop icon. Ea face parte din cultura pop. Este interesant să o tratezi așa”, adăugând oarecum tăios: „Este amuzant să vezi că unii reacționează un pic prea aprins pentru că respectul nostru este imens pentru istoria Franței și istoria Jocurilor Olimpice ai căror doi piloni de bază sunt sportul și cultura. Am încercat să facem un spectacol grandios pe parcursul a șase kilometri. Și credem că, în general, mesajul nostru a fost receptat corect și bine primit".
O altă critică importantă a fost reprezentația care l-a implicat pe Philippe Katerine (un artist complex - actor, compozitor, regizor, scriitor), „servit” aproape în pielea goală pe un platou floral imens, într-un decor, punere în scenă și cu costume pe care mulți privitori le-au asociat cu Cina cea de Taină creștină, ultima masă a lui Iisus Hristos cu apostolii săi, declarându-se scandalizați de acest „bâlci” multicolor cu participanți care păreau, mai degrabă, de orientări sexuale „minoritare”. VIDEO cu scena presupusă a fi o parodie la adresa Cinei de taină la finalul textului! De altfel, regizorul Thomas Jolly, 42 de ani, este el însuși membru al comunității LGBT.
Jolly neagă însă categoric că sursa sa de inspirație a fost Cine cea de taină, explicând detaliat pentru BFMTV care a fost viziunea sa.
„Nu a fost sursa mea de inspirație (Cina cea de taină creștină). Pe această masă sosește Dionis (Philippe Katerine pictat în albastru). Se află acolo pentru că este zeul sărbătorii în mitologia greacă. Este zeul vinului, băutură emblematică a Franței. Și tatăl zeiței Sequana, zeița fluviului Sena. Ideea de bază a fost de a crea un festival păgân avându-i în prim plan pe zeii Olimpului. Nu veți găsi niciodată la mine vreo dorință de a batjocori sau de a denigra pe cineva. Am vrut să creez o ceremonie care să repare și să reconcilieze. Și, de asemenea, să reafirme valorile Republicii noastre: libertate-egalitate-fraternitate. (…) Ar fi un mare păcat dacă am folosi munca noastră, într-un moment de unitate globală, pentru a alimenta divizunea și ura”, afirmă Jolly (foto jos).
Intervenția celor doi de la BFMTV poate fi urmărită AICI.
Pe de altă parte, potrivit presei franceze, organizatorii Jocurilor Olimpice de la Paris au transmis, duminică, că „regretă enorm" orice ofensă cauzată de ceremonia de deschidere îndrăzneață și excentrică, negând „orice intenție de a arăta lipsă de respect față de orice grup religios".
Unele grupuri catolice și episcopi francezi au condamnat ceea ce au considerat a fi „scene de batjocură și batjocorire a creștinismului" în cadrul galei de vineri, regizată de Thomas Jolly.
„În mod clar, nu a existat niciodată intenția de a arăta lipsă de respect față de vreun grup religios", a declarat duminică purtătoarea de cuvânt a Paris 2024, Anne Descamps.
„Dacă oamenii s-au simțit jigniți, regretăm foarte, foarte tare", a adăugat ea.
France24 arată în articolul său că, într-adevăr, scena gândită de Jolly a urmărit promovarea toleranței față de diferitele identități sexuale și de gen, avându-l ca principal protagonist pe actorul francez Philippe Katerine, care a apărut aproape gol și vopsit în albastru în rolul lui Dionis, zeul grec al vinului și al plăcerii.
France24 mai scrie că Anne Descamps a declarat că Paris 2024 a comandat un sondaj care a indicat că francezii, într-o majoritate covârșitoare, s-au declarat încântați de ceremonia de deschidere.
Canalul american NBC a afirmat că festivitatea de deschidere de la Paris a fost cel mai vizionat început al Jocurilor Olimpice din ultimii 12 ani, în timp ce concernul tv german ARD a raportat că a fost cel mai vizionat spectacol olimpic din ultimele două decenii, potrivit purtătorului de cuvânt al Comitetului Internațional Olimpic, Mark Adams.
