UPDATE ora 8:00. Iranul a anunțat oficial „martiriul” președintelui Ebrahim Raisi, mort într-un accident de elicopter alături de toate persoanele aflate la bord.
Ebrahim Raisi a fost ucis într-o aterizare forțată a unui elicopter în seara zilei de 19 mai, a scris, luni dimineață, agenția iraniană (semi)oficială de presă Mehr.
„Ebrahim Raisi a avut un accident și a acceptat martiriul în timp ce își servea și își îndeplinea îndatoririle față de poporul iranian", se arată într-un anunț oficial.
La bordul elicopterului se aflau, de asemenea, ministrul de externe al țării, Hossein Amir-Abdollahian, guvernatorul provinciei Azerbaidjanul de Est, Malik Rahmati, și reprezentantul liderului suprem al Iranului în Azerbaidjanul de Est, ayatollahul Mohammad Ali Ale-Hashem. Toți "au murit în accident", notează Mehr.
Știrea inițială. Sângerosul președinte iranian ultraconservator șiit Ebrahim Raisi și ministrul său de Externe, Hossein Amir-Abdollahian, au murit ca urmare a prăbușirii elicopterului în care se aflau, duminică seară, pe un teren muntos și pe o vreme geroasă, a declarat luni un oficial iranian citat de Reuters, după ce echipele de căutare au localizat epava.
„Elicopterul președintelui Raisi a fost complet ars în urma prăbușirii... din păcate, există temeri că toți pasagerii au murit", a declarat oficialul pentru Reuters.
Echipele de salvare au muncit toată noaptea, pe un viscol cumplit, într-un teren extrem de dificil, pentru a ajunge, la primele ore ale zilei de luni, la epava aparatului de zbor prăbușit în provincia Azerbaidjanului de Est.
„Putem vedea epava și situația nu arată bine", a declarat șeful Semilunii Roșii din Iran, Pirhossein Kolivand, la televiziunea de stat.
„La locul locului prăbușirii, nu au fost detectate semne de viață printre pasagerii elicopterului."
Imagine de la locul prăbușirii:
Presa de stat iraniană a declarat că imaginile de la fața locului surprind aeronava prăbușită pe un vârf de munte, dar, până la ora redactorii prezentului material, nu există încă nicio informație oficială cu privire la cauza accidentului.
În schimb, numeroase canale de pe Twitter au publicat în ultimele ore imagini cu focuri de artificii trase de contestatarii regimului islamist sângeros de la Teheran. VIDEO AICI
Raisi, 63 de ani, a fost ales președinte în 2021 și, de la preluarea mandatului, a ordonat înăsprirea legilor privind moralitatea, a supravegheat o represiune sângeroasă a protestelor antiguvernamentale și a făcut presiuni puternice în cadrul negocierilor nucleare cu puterile mondiale.
Liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, care are, de fapt, ultimul cuvânt în ceea ce privește politica externă a țării și programul nuclear iranian, a încercat anterior să îi liniștească pe iranieni susținători ai regimului de teroare, afirmând că nu va exista nicio perturbare a afacerilor de stat.
Accidentul mortal vine într-un moment de disensiuni tot mai mari în Iran din cauza unei serii de crize politice, sociale și economice. Conducătorii clerici ai Iranului se confruntă cu presiuni internaționale în legătură cu programul nuclear contestat al Teheranului și cu aprofundarea legăturilor militare cu Rusia pe care a ajutat-o constant în ultimul an în războiul contra Ucrainei.
De când Hamas, aliatul Iranului, a atacat Israelul la 7 octombrie, provocând asaltul Israelului din Gaza, în tot Orientul Mijlociu au erupt focare de conflict care au implicat diverse grupări aliate ale Iranului.
În sistemul politic dualist al Iranului, împărțit între establishmentul clerical și guvern, mentorul lui Raisi, Khamenei, în vârstă de 85 de ani, liderul suprem din 1989, este cel care deține puterea de decizie în ceea ce privește toate politicile majore.
De mai mulți ani însă, mulți îl percepeau pe Raisi ca pe un candidat puternic la succesiunea lui Khamenei, care a aprobat principalele politici ale celui supranumit „Măcelarul din Teheran” (pentru condamnarea la moarte a mii de prizonieri politici în 1988 și a sute de protestatari în deceniile care au urmat, reprezentând extrema dură a elitei politice iraniene).
Victoria lui Raisi în alegerile din 2021, gestionate îndeaproape, a adus toate ramurile puterii sub controlul liniei dure, după opt ani în care președinția a fost deținută de pragmaticul Hassan Rouhani și un acord nuclear negociat cu puteri, inclusiv cu Washingtonul.
Cu toate acestea, reputația lui Raisi a fost șifonată de serios de protestele pe scară largă împotriva regimului clerical și de eșecul de a redresa economia iraniană, lovită dur și de sancțiunile occidentale.
Raisi fusese duminică la granița cu Azerbaidjanul pentru a inaugura barajul Qiz-Qalasi, un proiect comun.
Iranul dispune de diferite tipuri de elicoptere, dar sancțiunile internaționale fac dificilă achiziționarea pieselor de schimb necesare pentru întreținerea acestora. Cea mai mare parte a flotei militare aeriene a țării datează de dinainte de revoluția islamică din 1979.