Moartea Măcelarului din Teheran și ce efecte ar putea produce aceasta. Ebrahim Raisi, perceput ca potențial succesor al ayatollahului, era vinovat de arestarea, condamnarea și uciderea a zeci de mii de opozanți în deceniile care au urmat Revoluției islamice

Decesul subit al președintelui Ebrahim Raisi în accidentul de elicopter de duminică seară (detalii AICI) a dat peste cap speculațiile tot mai intense privind succesorul liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, în vârstă de 85 de ani, a cărui stare de sănătate succită de multă vreme un interes constant.

Este puțin probabil ca soarta tragică a președintelui de linie conservatoare ultra-dură al Iranului să perturbe direcția politicii iraniene sau să zguduie Republica Islamică în mod relevant, comenteză BBC.

Va pune însă la încercare un sistem în care acești conservatori de linie dură domină în prezent toate ramificațiile puterii, atât cele alese, cât și cele nealese.

Opozanții vor saluta ieșirea definitivă din schemă a unui fost procuror acuzat de rol decisiv în execuția în masă a prizonierilor politici în anii 1980, lucru pe care Raisi l-a negat, dar care i-a atras pentru tot restul vieții porecla de „Măcelar”. Aceștia speră, probabil, că sfârșitul „Măcelarului” va grăbi prăbușirea sângerosului regim de la Teheran.

Pentru conservatorii aflați la putere, funeraliile de stat vor fi, cel mai probabil, un prilej încărcat de emoție; va fi, de asemenea, o oportunitate de care vor profita pentru a trimite semnale de continuitate.

O altă poziție critică care trebuie ocupată este locul deținut de acest cleric de rang mediu în Adunarea Experților, organismul împuternicit să aleagă noul lider suprem, atunci când va avea loc această tranziție mult mai importantă.

Potrivit Politico, Raisi, 63 de ani, a fost un cleric ultraconservator care a deținut, de-a lungul timpului, poziții cheie în sistemul judiciar (judecător-șef adj, procuror general, judecător-șef, iar anterior, în anii 1980-9990, procuror adjunct la Teheran), responsabil pentru deceniile de represiuni violente împotriva celor care aspirau la mai multe libertăți personale și democrație, arestând, torturând și executând zeci de mii de opozanți ai regimului islamist. 

Educat în orașul-seminar Qom și supranumit "măcelarul", Raisi a fost acuzat de opoziția iraniană de implicare directă în execuția a mii de prizonieri politici la sfârșitul anilor 1980. În calitate de șef al sistemului judiciar, el a fost, de asemenea, direct responsabil pentru valul de arestări și execuții care a urmat protestelor masive împotriva regimului din 2019-2020. 

În calitate de președinte, a supravegheat represiunea cu mână de fier a mișcării "Femei, viață, libertate", care a urmat morții tinerei Mahsa Amini (22 de ani). Zeci de mii de persoane au fost arestate, iar numărul morților este estimat la peste 500. 

Susținător al unor valori profund conservatoare pe plan intern, Raisi a adoptat o poziție din ce în ce mai agresivă în ceea ce privește politica externă și, sub conducerea sa, Teheranul a ales să lanseze recent un atac fără precedent cu rachete și drone împotriva Israelului, aducând pentru prima dată cele două țări în conflict direct și deschis, scrie The Guardian.

A fost ales președinte în iunie 2021, după ce s-a prezentat ca fiind persoana cea mai potrivită pentru a lupta împotriva corupției și a problemelor economice ale Iranului, dar, anterior, Raisi a ocupat mult timp poziții importante în Iran, inclusiv un presupus rol-cheie în așa-numitul Comitet al morții, responsabil pentru executarea a mii de prizonieri în anii 1980.

Născut în 1960 într-o familie de clerici din Mașhad, Raisi a fost ceea ce s-ar putea numi un copil al revoluției care l-a răsturnat pe șah de la putere.

Pe când era încă un tânăr student, în 1979, s-a alăturat protestelor în masă împotriva șahului susținut de Occident, mișcări care vor duce la Revoluția islamică sub îndrumarea ayatollahului Ruhollah Khomeini, un cleric până la întoarcerea sa dramatică din exil în Franța devenit apoi liderul suprem al Iranului (până la moartea sa în 1989)

În primii ani turbulenți ai Revoluției islamice, tânărul Raisi și-a continuat studiile la Universitatea Shahid Motahari din Teheran, unde a obținut un doctorat în jurisprudență și drept islamic.

Intrat în sistemul judiciar, Raisi, în vârstă de doar 25 de ani - ca mulți alți tineri din generația sa - avea să se trezească catapultat într-o funcție importantă, în cazul său fiind vorba de funcția de adjunct al procurorului din Teheran.

Potrivit grupurilor pentru drepturile omului, Raisi a devenit astfel unul dintre cei patru judecători care alcătuiesc infamul Comitet al morții, un tribunal secret înființat în 1988 pentru a rejudeca mii de prizonieri, mulți dintre ei membri ai grupării Mujahedin-e Khalq.

Funcția din Comitetul morții i-a servit drept trambulină pentru ambițiile sale mai înalte. 

Ulterior, Raisi a ocupat funcția de procuror-șef al Teheranului, apoi cea de șef al Organizației Inspectoratului de Stat. Până în 2006, a făcut parte din Adunarea Experților, care este însărcinată cu numirea și supravegherea liderului suprem și ai cărei membri sunt aprobați de puternicul Consiliu al Gardienilor.

Alegerile prezidențiale contestate din 2009 au declanșat luni întregi de proteste de stradă, Raisi sprijinind, din poziția sa, represiunile brutale și încarcerările în masă. A devenit ulterior procuror general al țării în 2014, iar în 2019, a fost plasat pe lista persoanelor sancționate de către Trezoreria SUA pentru rolul în represiunea internă.

Victoria electorală a lui Raisi, care i-a succedat lui Hassan Rouhani (relativ moderat) în funcția de președinte, a reprezentat o reacție din partea ultraconservatorilor iranieni împotriva acordului nuclear încheiat în 2015 cu puterile mondiale, care a oferit Iranului o scutire de sancțiuni internaționale.

În prezent, sub conducerea lui Raisi, Iranul îmbogățește uraniu la niveluri aproape de gradul de armament și obstrucționează inspecțiile internaționale.

Primul efort al lui Raisi de a-l înlocui pe Rouhani, în 2017, a eșuat, întrucât Rouhani a obținut 57% din voturi. Cu toate acestea, imaginea sa publică în cadrul teocrației iraniene a primit un nou impuls atunci când ayatollahul Ali Khamenei l-a numit șef adjunct în cadrul Adunării Experților în 2019.

Raisi a câștigat alegerile prezidențiale din 2021, dar a fost scrutinul la care s-a înregistrat cea mai scăzută prezență la vot din istoria Republicii Islamice.

La sfârșitul anului 2022, a izbucnit un val de proteste la nivel național după moartea în arest a tinerei Mahsa Amini, care fusese arestată pentru că ar fi încălcat codul vestimentar islamic strict al femeilor din Iran.

În martie 2023, Iranul și Arabia Saudită, dușmani de lungă durată în regiune, au anunțat un acord surpriză care a restabilit relațiile diplomatice.

Detensionarea relațiilor cu Arabia Saudită a constituit un fel de excepție în ceea ce privește politica externă iraniană sub conducerea lui Raisi, întrucât Iranul a decis să furnizeze arme Rusiei în războiul din Ucraina, a lansat un atac masiv cu drone și rachete asupra Israelului și a continuat să înarmeze grupuri proxy în Orientul Mijlociu, cum ar fi rebelii Houthi din Yemen și Hezbollah din Liban.