Jens Stoltenberg: Occidentul se confruntă cu o provocare uriașă reprezentată de „alianța tot mai solidă a regimurilor autoritare” / Ucraina ar putea fi nevoită să accepte compromisuri! Volodimir Zelenski: „Ucraina va pierde războiul” fără ajutorul american blocat în Congres

O „alianță de puteri autoritare" colaborează tot mai strâns împotriva democrațiilor occidentale, a avertizat secretarul general al  NATO, Jens Stoltenberg într-un interviu pentru BBC, arătând că este vorba despre Rusia, Iranul, China și Coreea de Nord.

De asemenea, el a spus că este încrezător că aliații NATO vor ajunge la un acord de finanțare pe termen lung pentru Ucraina până în iulie, dar a sugerat că Ucraina ar putea fi nevoită să ia în calcul și ideea de a face „compromisuri".

În ceea ce privește conflictul din Orientul Mijlociu, Stoltenberg a declarat că este „foarte important" ca SUA și alte țări NATO să transmită „un mesaj foarte clar Israelului" că trebuie să facă „mult mai mult" pentru a proteja civilii și lucrătorii umanitari după atacul asupra convoiului de la World Central Kitchen.

Stoltenberg a preluat conducerea NATO în urmă cu 10 ani, iar cu ocazia celei de-a 75-a aniversări a celei mai puternice alianțe militare din lume, șeful acesteia (al cărui mandat se va încheia anul acesta) a reiterat că, între timp, lumea a devenit „mult mai periculoasă, mult mai imprevizibilă" și "mult mai violentă".

În ceea ce privește alianța „regimurilor autoritare”, Stoltenberg a arătat că țările care o constituie își oferă reciproc sprijin practic și se armonizează din ce în ce mai mult. 

„China sprijină economia de război rusă, livrând piese cheie pentru industria de apărare, iar în schimb, Moscova își ipotechează viitorul în favoarea Beijingului", a arătat șeful NATO. De asemenea, Moscova, furnizează tehnologie Iranului și Coreei de Nord în schimbul munițiilor și echipamentelor militare, a adăugat el.

Stoltenberg a  mai arătat că NATO va trebuie să colaboreze cu alte țări din afara spațiului său geografic - cum ar fi Japonia și Coreea de Sud - pentru „a se opune acestei alianțe tot mai solide a puterilor autoritare".

Șeful NATO a încercat în ultimele zile să convingă alte țări să aloce mai mulți bani pentru efortul de război din Ucraina, în speranța unui fond de 100 de miliarde de euro (86 de miliarde de lire sterline) pe cinci ani. El a declarat că este încrezător că va obține un acord până în iulie, în ciuda faptului că unele țări și-au exprimat rezerva săptămâna trecută.

Sprijinul pe termen lung este vital acum și pentru a reconstrui țara după conflict, a mai arătat Stoltenberg.

„Chiar dacă credem și sperăm că războiul se va încheia în viitorul apropiat, trebuie să sprijinim Ucraina timp de mai mulți ani, pentru a-și construi apărarea în ideea descurajării viitoarelor agresiuni", a spus el.

Stoltenberg a afirmat  că este absolut convins că sprijinul militar este vital pentru a respinge forțele rusești din Ucraina și pentru a-l forța pe Putin să renunțe la obiectivele sale de ocupație, dar a sugerat, de asemenea, că Ucraina ar putea fi nevoită, în cele din urmă, să facă unele concesii.

„La sfârșitul zilei, Ucraina trebuie să fie cea care să decidă ce fel de compromisuri este dispusă să facă și trebuie să-i permitem să fie într-o poziție în care să obțină de fapt un rezultat acceptabil la masa negocierilor", a arătat Stoltenberg. 

A subliniat însă că nu a cerut Ucrainei să facă concesii acum și a adăugat că „pacea reală" va putea fi obținută atunci când „Ucraina va învinge". Dar precizările sale sunt de scos în evidență în condițiile în care președintele Volodimir Zelenski a afirmat întotdeauna cu fermitate că nu va negocia niciodată cu Putin (până la retragerea forțelor de ocupație din teritoriul ucrainean), în ciuda unor apeluri în acest sens, inclusiv unul recent din partea Papei.

Stoltenberg a refuzat să răspundă dacă îl îngrijorează potențiala revenire a lui Donald Trump la Casa Albă, afirmând doar că este convins că SUA vor continua să fie un aliat important, indiferent cine se va afla la conducere.

Dar remarcile sale despre modul în care regimurile din întreaga lume colaborează tot mai strâns reprezintă un puternic semnal de alaramă pentru liderii occidentali cu privire la puzzle-ul diplomatic complicat și periculos pe care trebuie să îl recompună, mai scrie BBC.

Duminică, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că ţara sa va pierde războiul în faţa Rusiei dacă ajutorul american de 60 miliarde de dolari rămâne blocat în Congres, într-un moment în care Rusia îşi intensifică presiunea în estul ţării.

„Dacă Congresul nu ajută Ucraina, Ucraina va pierde războiul”, a declarat Zelenski pe un ton grav, într-o videoconferinţă cu ambasadori ai platformei de strângeri de fonduri a guvernului, United24.

„Fără sprijinul Congresului, ne va fi dificil să câştigăm, chiar să supravieţuim” ca ţară, a mai spus el, opinând că „dacă Ucraina pierde războiul, și alte state vor fi atacate”, întrucât Rusia va agita puternic ameninţarea nucleară pentru a le produce teamă societăţilor occidentale.

Pachetul american de sprijin militar şi economic pentru Kiev, în sumă de 60 miliarde de dolari, este blocat în Congres de anul trecut din cauza divizărilor între democraţi şi republicani, pe fondul apropierii alegerilor prezidenţiale din noiembrie, arată AFP citată de agerpres.ro.

În aşteptarea unei decizii, soldaţii ucraineni sunt nevoiţi să facă economie de muniţii, în timp ce armata rusă, mai numeroasă şi mai bine aprovizionată, împinge încetul cu încetul pe frontul estic şi loveşte cu regularitate în ultimele săptămâni infrastructurile energetice.

Armata ucraineană a recunoscut duminică că situaţia în jurul Ceasiv Yar, un orăşel situat la sud-est de importantul nod feroviar şi logistic ucrainean Kramatorsk, este „dificilă şi tensionată” şi că localitatea „se află sub foc constant”.

Armata rusă „foloseşte infanterie cu sprijin de vehicule blindate de luptă”, susţinute de avioane de asalt, a declarat la televiziunea ucraineană Oleg Kalaşnikov, purtător de cuvânt al unei brigăzi care luptă în zonă. „Însă toate atacurile lor au fost respinse”, a adăugat el.

Vineri, autorităţile locale instalate de Moscova anunţau că armata rusa înainta spre Ceasiv Yar.

Canalul Telegram DeepState, apropiat de armata ucraineană, relata că soldaţi ruşi erau la periferia oraşului.

Dacă va cuceri Ceasiv Yar, „inamicul va putea de asemenea să ne ameninţe rutele logistice”, a subliniat Oleg Kalaşnikov.

SURSE: BBC, Agepres.ro