Lansarea bizară de miercuri a candidatului coaliției de stabilitate PNL-PSD pentru Primăria Capitalei a avut, pe lângă niște hăhăieli grotești și glume răsuflate, și un mic moment de seriozitate: mărturia medicului Cătălin Cîrstoiu referitoare la grava afecțiune de care s-a vindecat. Este vorba de cancer, iar confesiunea a fost făcută în contextul în care Cîrstoiu a comparat problemele capitalei cu această boală. Ce a omis doctorul să precizeze e faptul că dânsul și-a tratat afecțiunea la spitalul AKH (Spitalul Universitar) din Viena, nu în sistemul sanitar românesc.
El a admis asta într-un interviu acordat lui Cătălin Tolontan, cu ani în urmă, după tragedia de la Colectiv când a refuzat transferul unui tânăr ars exact la același spital din Viena.
Motivația oficială a fost că pacientul – Alexandru Hogea, 19 ani, decedat ulterior – era într-o stare prea gravă pentru a fi transportat. În realitate, medicii, șeful lor, profesorul Cătălin Cîrstoiu, directorul aceluiași Spital Municipal din București pe care îl conduce și azi, și politicienii cu care era conectat au vrut să salveze aparențele și funcțiile înalte pe care le ocupau, susținând, inițial, că sistemul medical pe care îl gestionau e capabil să trateze cazurile grave de la Colectiv. În realitatea însă până și diagnosticele s-au dovedit a fi greșite, incomplete, inexacte etc, în cazul multora dintre pacienții ajunși la spitale din străinătate. Cât despre nosocomiale… Alex Hogea a fost transferat, în cele din urmă, la AKH din Viena, dar a murit din cauza infecțiilor din spitalul gestionat de Cîrstoiu.
Melania Medeleanu care intermedia demersurile de transfer pentru Alexandru Hogea, alături de Vlad Voiculescu (ajuns ulterior de două ori ministru al Sănătății), a povestit întâlnirea cu Cîrstoiu: „Am mers în birou la directorul Cîrstoiu și l-am întrebat de ce nu pleacă Alex, de vreme ce AKH și-a dat acceptul. Nu înțelegeam! Părinții vor, CAS Prahova așteaptă să semneze pentru formularul 112 și avionul va fi la prînz gata de drum. Directorul mi-a spus: Melania, el nu e transportabil. Plus că îți dai seama ce palmă ar fi pe obrazul spitalului dacă pleacă cineva?”. Detalii AICI
Dialogul lui Cătălin Cîrstoiu cu Cătălin Tolontan din 2016:
– Bună ziua, domnule doctor, v-ați operat în străinătate la spitalul AKH, în Viena?
– Da, în 2009. Aveam un cancer de amigdală. Mulți dintre ganglioni erau atinși.
– Cum ați ales varianta din străinătate?
– Varianta din România era improbabilă. De fapt, nu aveam nicio soluție în România. În 2009, acest gen de operație nu se făcea.
– Și…
– Mai e ceva, stați să vă spun! Aveam nevoie de o radioterapie țintită, ganglionii cervicali sunt foarte sensibili. O radioterapie imprecisă mi-ar fi produs mari probleme. Și știți cum e radioterapia în România.
– Cum e?
– Dezastruoasă!
– Și cum v-ați decis pentru Viena?
– M-am hotărât după ce, vreme de trei săptămâni, nimeni nu a putut să-mi pună un diagnostic în România. Să știți că m-am operat pe banii mei! Dar spuneți-mi, e o problemă?
– Nu. Fiecare se operează unde poate.
– Să știți că mulți medici din România au făcut asta. S-au operat în străinătate. Mai multe detalii AICI
Declarațiile făcute de Cîrstoiu la lansarea candidaturii:
„Eu sunt medic, sunt profesor universitar, nu sunt om politic. Până astăzi nu am avut carieră politică, dar PSD şi PNL scoate pentru prima oară un produs, ca să spun aşa, candidatul la Primăria Capitalei. Am discutat despre idei, despre planuri, despre lucruri care pot fi schimbate. Am început, încet-încet, să armonizăm nişte obiective care iată au dus la un plan unic pentru bucureşti, pentru o capitală, pentru un viitor. Sigur că întrebaţi de de un doctor a luat decizia să accepte o asemenea provocare? Aşa cum echipa mea, cu mâinile mele, cam 4.000 de pacienţi îşi găsesc an de an o soluţie medicală”.
„Dacă ar fi să vă fac o mărturisire personală, poate că una dintre obligaţiile faţă de pacienţii mei a fost să asigur la Spitalul Universitar tratamentul unor boli grave, cancer şi am făcut-o, zic eu. Are cel mai modern buncăr de radioterapie care există în Europa de Est. În scurt timp va fi funcţional. Uitându-mă la acest oraş, am văzut că probabil, prin diverse elemente de diagnosticare, are aceeaşi boală, boala asta care m-a obsedat multă vreme a vieţii mele. În faţa dumneavoastră aveţi un supravieţuitor al acestei boli. Sunt sigur, făcându-vă această mărturisire, care pentru mine este puţin dureroasă, că împreună vom învinge un oraş bolnav şi îl vom face împreună un sănătos. Asta am făcut toată viaţa”.