Întrebat ce ne sfătuiește pe noi, cei care venim din urmă, dacă am trece printr-un nou Experiment Pitești, regretatul deținut politic Tache Rodas, fost ”piteștean”, a răspuns: ”Voi? (râde). Nu rezistați nici 2 ore. E nevoie să te pregătești de suferință”

Având în vedere violența dusă la paroxism, torturile abominabile, bătăile și umilințele de neconceput pentru o minte sănătoasă, așa-numitul ”Experiment Pitești” comportă o sinistră și bestială singularitate pe plan mondial, fapt subliniat atât de disidentul rus Aleksandr Soljenițîn, cât și de istorici și cercetători ai represiunii comuniste. 

Având în vedere că șefii Securității erau agenți NKVD / GRU cu acte în regulă, iar fenomenologia evenimentelor a fost autorizată de nume grele de la vârful Comitetului Central (ne referim la gruparea moscovită a Anei Pauker, care se va prăbuși odată cu încheierea reeducărilor violente), este clar că Moscova a fost implicată până-n gât în ceea ce numim ”Experimentul Pitești”. 

Să NU uităm un aspect esențial: paroxismul și omniprezența celor mai abominabile torturi și bătăi dă măsura disperatei rezistențe a elitelor studențești călcate în picioare și zdrobite la Pitești. Veșnică pomenire pentru eroii și martirii Generației ‘48! Glorie lor!

Regretatul Tache Rodas – unul dintre puținii deținuți care au reușit să se opună până la capăt acțiunii de reeducare, trecând prin torturi și bătăi ca unul fără de carne – a fost întrebat, într-un interviu, ce ne sfătiește pe noi, cei care venim din urmă, în cazul în care am trece, Doamne ferește, prin persecuții similare. 

(Regretatul Tache Rodas, fost deținut politic, supraviețuitor al Experimentului Pitești și mărturisitor esențial al închisorilor și lagărelor comuniste)

”E nevoie să te pregătești de suferință” 

Răspunsul lui Tache Rodas e prezentat pe pagina de Facebook ”Destine frânte în închisorile comuniste”. Vi-l prezentăm, deopotrivă cu îndemnul de a medita la cuvintele sale:  

”Voi? (râde). Nu rezistați nici două ore. E nevoie să te pregătești de suferință. Să nu te plângi niciodată de nimic, că e durere fizică sau sufletească. Orice greutate ai avea să o întâmpini cu bucurie. Să te bucuri! Pentru că în momentul în care te plângi, atunci diavolul îți fură din putere și dai înapoi. Să ajungi la starea de rugăciune când nu te mai împiedică durerea. Să nu ai timp să te vaiți. Spune-i durerii: ‹Pleacă de aici, că eu nu am timp de tine să mă vait. Îmi furi rugăciunea!›.

Să nu te vaiți niciodată. Să te rogi în clipa aia. Să știți că tot globul e o închisoare pentru toată lumea, unii ies pe brânci, alți în picioare, alții după cum se comportă în închisoarea asta mare care este lumea. Să vă rugați la Maica Domnului, Mântuitorul nu e blând, dar e drept, hai la Maica Domnului, atunci, că suntem păcătoși!”.