"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe, agresiva și controversata Maria Zaharova, a comentat Rezoluţia adoptată, joi, de Parlamentul Europen prin care se solicită Moscovei să restituie integral tezaurul românesc, afirmând că datoria României către Rusia şi Uniunea Sovietică ar fi, de fapt, de 20–25 ori mai mare decât valoarea întregii rezerve de aur româneşti trimise în Rusia în 1916-1917.
Potrivit unei postări de pe pagina de Facebook a Ambasadei Rusiei în România, Zaharova a transmis:
„Rusia a transferat deja rezerve semnificative de aur guvernului român. Potrivit materialelor istorice, în 1935, guvernul sovietic, în semn de bunăvoință, a trimis la București 1.436 de tone de bunuri de valoare (17 vagoane!) rămase din vremea țarismului. La mai puțin de 6 ani mai târziu, România a atacat URSS împreună cu al Treilea Reich.
Dar aproape toată datoria României față de Uniunea Sovietică pentru necazurile și distrugerile cauzate poporului și țării noastre în timpul Marelui Război pentru Apărarea Patriei a fost iertată de Moscova încă din 1949. În ciuda tuturor atrocităților pe care aliații români ai lui Hitler le-au comis pe pământul nostru. Și aceasta este nu mai puțin de 300 de milioane de dolari în reparații, adică, dacă este convertit în banii de astăzi, va fi ceva în jurul valorii de 4 miliarde de dolari.
Dacă numărăm toate datoriile românești față de Rusia și Uniunea Sovietică, după cum cred unii experți, este cca 1365–1665 de tone de aur, adică de 20–25 de ori mai mare decât valoarea întregii rezerve de aur românești trimis în Rusia în 1916–1917. În plus, Rusia a returnat aproape tot aurul românesc și alte bunuri de valoare în timpul dezvoltării relațiilor sovieto-române. În special, Ceaușescu a scris în jurnalele sale că 80% din rezerva regală a fost repatriată în România în 1948–1949.
În 2012, Ministerul rus de Externe a vorbit deja pe această temă: „Nu este prima dată când parlamentarii români încearcă să internaționalizeze un subiect care și-a pierdut de mult actualitate. Credem că încercările de a răscoli trecutul în condiții moderne sunt contraproductive și nu pot decât să trezească emoții inutile și să distragă atenția de la rezolvarea unor probleme specifice cu adevărat presante ale cooperării bilaterale.”
Și acum, în loc să construiască relații constructive cu vecinii săi, Bucureștiul a început să zdruncine situația din Republica Moldova vecină. Astăzi, contrar voinței poporului moldovenesc, el deschide de fapt calea către absorbția unui stat independent pe Nistru de către agenții săi, înrădăcinați în înalte funcții la Chișinău. România, fost aliat al lui Hitler, folosește platforme rusofobe, de exemplu, Parlamentul European, care este pregătit pentru orice umplutură anti-rusă, pentru a încerca să atârne de noi datoriile sale fantoma de un secol, aparent cu scopul de a corecta deplorabila situație din economia națională pe fondul grevelor agricole în toată țara.”
Parlamentul European a votat, joi, cu largă majoritate de voturi, Rezoluţia privind restituirea Tezaurului național al României, trimis în Rusia, în 1916 și 1917, și sechestrat ulterior de aceasta.
Rezoluția a fost inițiată de europarlamentarul român Eugen Tomac.
„Succes uriaș în Parlamentul European! Rezoluția privind restituirea Tezaurului României sechestrat în Rusia a fost votată cu largă majoritate de voturi. Rezoluția pe care am inițiat-o este primul document oficial european prin care solicităm Rusiei în mod explicit returnarea Tezaurului sechestrat ilegal. Este o chestiune de demnitate națională. România nu poate si nu trebuie să accepte nimic mai puțin decât restituirea celor 91,5 tone de aur și a întregului Tezaur cultural”, a scris Eugen Tomac pe pagina sa de Facebook.
„Nu suntem singuri în acest demers. Avem recunoaştere şi sprijin european ferm. După votul istoric de astăzi, Comisia Europeană va fi alături de România şi împreună vom aduce Tezaurul României acasă. Important este să nu renunţăm!”, a mai afirmat Tomac.
Precizările BNR:
În octombrie 1917, bolșevicii conduși de V. I. Lenin au cucerit puterea și, în ianuarie 1918, Consiliul Comisarilor Poporului a anunțat ruperea relațiilor diplomatice cu România, arestarea ministrului României la Petrograd și confiscarea tezaurului României depus la Moscova, declarând că „puterea sovietică își asumă răspunderea de a păstra acest tezaur pe care îl va preda în mâinile poporului român”.
Confiscarea tezaurului BNR a afectat grav echilibrul monetar al României, dar, cel puțin în primii ani după război, se mai spera că acesta va fi recuperat. Astfel, în februarie 1920, Consiliul de administrație al BNR preciza că: „avem informațiuni care ne permit să sperăm că e tot în ființă și adăogăm că puterile aliate au reînnoit promisiunea lor de a da tot concursul pentru ca să intrăm în posesiunea lui”. Prin urmare, aurul trimis la Moscova de Banca Națională a României a fost menținut în activul bilanțurilor instituției până în anul 1929, când s-a realizat stabilizarea monetară și „creanțele litigioase asupra străinătății”, așa cum era denumit stocul de aur al băncii evacuat la Moscova, au fost eliminate. Chiar și după această data însă, contul aur la Moscova a continuat să fie înscris în bilanțul instituției „pentru memorie” până în anul 1943. În anul următor, acest post a dispărut din bilanțul Băncii, ca urmare a prezenței Armatei Roșii pe teritoriul României.
Problema tezaurului BNR a marcat relațiile româno – sovietice și apoi româno – ruse din ultimul secol, deoarece, deși au avut loc două restituiri, în 1935 și, respectiv, 1956, acestea nu au vizat aurul BNR depozitat la Moscova. De aceea, potrivit guvernatorului Mugur Isărescu, „nici BNR, nici guvernul român, indiferent de orientarea ideologică, nu au renunțat la continuarea demersurilor pentru recuperarea tezaurului Băncii Naționale a României”.
Negocierea Tratatului privind relațiile prietenești și de colaborare dintre România și Federația Rusă, semnat la 4 iulie 2003, a oferit prilejul reintroducerii în discuțiile oficiale româno – ruse a problemei Tezaurului românesc. Chestiunea Tezaurului s-a regăsit în declarația comună a celor doi miniștri de externe, care au agreat înființarea unei comisii comune pentru a se ocupa de studierea problemelor izvorâte din istoria relațiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului românesc. Între 2003 și 2016, au avut loc patru sesiuni ale Comisiei comune româno - ruse. Având cele mai clare evidențe, Banca Națională a României a fost prezentă la toate cele patru sesiuni ale Comisiei, în cadrul cărora a prezentat documentele originale care atestă predarea tezaurului său reprezentanților statului rus, fapt acceptat de componenta rusă a Comisiei. În anul 2016, când se împlineau o sută de ani de la de la plecarea primului tren, guvernatorul Mugur Isărescu declara că „Banca Națională a României consideră în continuare că este de datoria sa să întreprindă toate demersurile necesare pentru ca aceste valori să revină acasă”.
