"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Participând miercuri în cadrul dezbaterii "This is Europe / Aceasta este Europa", desfășurată în Parlamentul European, la Strasbourg, liderul delegației eurodeputaților români din cadrul PPE, Rareș Bogdan, a subliniat necesitatea ca România să primească mai mult sprijin din partea Uniunii Europene, ceea ce ar crea plusvaloare pentru întregul bloc european. În acest sens, eurodeputatul PNL a reliefat că România este țara "cu cel mai mare potențial energetic din Uniunea Europeană", adăugând însă că banii europeni alocați în prezent țării noastre în acest domeniu nu sunt suficienți.
Totodată, Rareș Bogdan a atras atenția că România este "țara care poate hrăni nu doar 22 de milioane de români, ci alți 100 de milioane de europeni, dacă e ajutată și sprijinită".
Nu în cele din urmă, Rareș Bogdan a amintit că "România nu se află în Schengen, din motive rușinoase pentru solidaritatea europeană". În acest context, eurodeputatul liberal i-a avertizat pe liderii europeni că "jumătățile de măsură nasc răni de nevindecat", referindu-se astfel la faptul că țara noastră a fost admisă în Spațiul Schengen doar parțial, respectiv aerian și maritim.
La dezbatere a participat și președintele Klaus Iohannis, al cărui discurs îl vom reda mai jos.
Discursul eurodeputatului PNL Rareș Bogdan: "Am avut privilegiul de a asculta, alături de dumneavoastră, analiza și viziunea unui adevărat Om de Stat, dl. Klaus Iohannis, Președintele României în ultimii 9 ani, votat de 2 ori de aproape 7 milioane de români. Ați ascultat discursul unui om cu vocație europeană despre Europa și construcția europeana. Nu este un simplu discurs! Aceasta este România, distinși colegi! Cea mai importantă țară pentru asigurarea securității UE la Marea Neagră și țara care are 650 de km de graniță cu Ucraina!
În România au primit adăpost peste 7 milioane de ucraineni, femei, bătrâni și copii care au fugit din calea războiului în ultimii doi ani. Românii nu și-au blocat nici un moment granițele, nici nu i-au privit cu ostilitate pe cei care au căutat să-și salveze viețile lor și ale copiilor. Dimpotrivă, la nivel instituțional, în frunte cu președintele Iohannis și la nivel uman, fiecare român și-a deschis inima și casa în fața refugiaților. Nu suntem nici cei mai bogați din Europa și nici cei mai ajutați din Europa. Dar avem un cult strămoșesc pentru ospitalitate și ajutor.
Aceasta este România! O țară sinceră, deși este cea mai atacată țară din UE în războiul informațional dus de un dictator împotriva civilizației occidentale. Kremlinul a înțeles că România este o miză colosală și investește masiv în coruperea minților alegătorilor și în încercarea de destabilizare a României și dinamitarea din interior a Uniunii Europene, respectiv a valorilor civilizației occidentale. Vă asigur însă că românii vor rămâne europeni prin excelență, iar Președintele Iohannis va garanta până în ultima zi a mandatului său acest lucru. Aceasta este România! Țara cu cel mai mare potențial energetic din Uniunea Europeană și de ale cărei investiții, finanțate și din bani europeni, nu puțini, dar nu destui, va depinde în mare măsură independența energetică a Europei.
Președintele Iohannis, așa cum v-ați convins, este un șef de stat echilibrat și rațional, profund european. Așa cum mi-aș dori să văd și alți șefi de stat. În special în zonele vecine României.
Este un președinte care a echilibrat într-un mod admirabil interesul țării sale, fără a afecta interesul Europei în regiune. A trecut vremea individualităților și a orgoliilor. Viitorul va demonstra că echilibrul câștiga în fața forței și nesăbuinței.
În țara mea există un cântec, cântat prima dată la 1859. Se numește Hora Unirii, iar versurile sunt așa:
«Unde-i unul nu-i putere / La nevoi și la durere / Unde-s doi puterea crește / Și dușmanul nu sporește».
Hora Unirii în această perioada complicată și plina de provocări de securitate poate fi adoptată ca mesaj, ca un adevărat imn al Europei actuale.
Pentru România, în istoria sa, principalul pericol a venit întotdeauna dinspre Est, nu dinspre Vest așa cum au încercat comuniștii și acum populiștii și extremiștii să manipuleze. Românii, acum peste 500 de ani, l-au blocat pe Mehmmed Cuceritorul să transforme Europa creștină în pașalâc. Aceasta este România: țara care și-a asumat rolul de garant al frontierei estice a UE, și odată cu acest rol, și riscuri enorme. Și am o veste: țara mea nu se află în Schengen, din motive rușinoase pentru solidaritatea europeană. Luați aminte! Istoria ne învață că jumătățile de măsură nasc răni de nevindecat! Aceasta este România, țara cu solul cel mai curat din Uniunea Europeană, cu cel mai mare procent de păduri raportat la suprafață, țara care poate hrăni nu doar 22 de milioane de români, ci alți 100 de milioane de europeni, dacă este ajutată și sprijinită. România joacă un rol strategic la Marea Neagră, mai ales în actualul context de securitate. Ce poate să facă mai mult UE la Marea Neagră, pe lângă implicarea NATO? Acesta este întrebarea la care aș dori să meditați, iar domnul președinte Iohannis să îmi răspundă. Dumnezeu să binecuvânteze România și Europa!".
Discursul președintelui Klaus Iohannis: "Doamnelor și domnilor,
Este o onoare pentru mine să mă aflu astăzi în fața dumneavoastră. Vă mulțumesc, doamnă Președinte Metsola, pentru că mi-ați oferit ocazia de a reveni în centrul democrației europene, la începutul unui an crucial pentru viitorul Uniunii Europene! Ca și în urmă cu cinci ani, când m-am adresat plenului Parlamentului European, vreau să reafirm încrederea mea și a poporului român în valoarea acțiunii europene unite și solidare, în puterea incontestabilă a «unei singure Europe». Efectele pandemiei, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, conflictul din Orientul Mijlociu – toate acestea sunt numai câteva dintre evoluțiile dramatice care ne-au testat în ultimii ani nu doar capacitatea de răspuns, ci și atașamentul nostru sincer față de Uniune și față de valorile și principiile care ne țin împreună.
Doamnelor și domnilor,
Țara mea este probabil unul dintre cele mai bune exemple ale puterii transformatoare a Uniunii Europene. Aderarea ne-a adus beneficii indiscutabile și dintre cele mai concrete. Fondurile europene intrate în România de la momentul aderării ne-au permis să realizăm proiecte esențiale de infrastructură. Peste 600.000 de tineri români au participat la programul Erasmus, însușindu-și astfel modul de viață european. Uniunea înseamnă un spațiu al siguranței, al protecției, al prosperității și al diversității. Uniunea Europeană rămâne, prin excelență, un spațiu al liberei circulații. Ridicarea, în martie, a controalelor la frontierele aeriene și maritime trebuie urmată, în mod firesc, în cel mai scurt timp, de eliminarea controalelor la frontierele terestre. Doar astfel vom avea reflectarea corectă și concretă a contribuției pe care România o aduce la consolidarea securității întregii Uniuni Europene.
Doamnelor și domnilor,
Proiectul european necesită, zi de zi, atenție, efort, răbdare și onestitate, dacă vrem să trăim liberi, într-o Europă unită și prosperă. România de astăzi este un promotor puternic al acțiunii coordonate, în spiritul valorilor europene. Avem responsabilitatea de a susține o Europă care duce mai departe aceste principii şi valori, inclusiv către prietenii noștri din vecinătatea europeană care au ales modelul nostru de democrație și dezvoltare. Iar o etapă-cheie a acestui proces o reprezintă chiar alegerile europene. Prioritățile pe care le vom defini împreună după aceste alegeri vor trebui să ne ajute să răspundem pragmatic la provocările prezentului şi să ne pregătească mai bine pentru provocările viitorului.
Distinși membri ai Parlamentului European,
Uniunea noastră se confruntă cu provocări geostrategice fără precedent. Viitorul nostru și cel al generațiilor viitoare depinde de fiecare decizie pe care o luăm acum. La nivel global, ordinea internațională bazată pe reguli este contestată repetat. Rusia își continuă agresiunea împotriva Ucrainei. În jurul Uniunii, instabilitatea și insecuritatea au atins niveluri alarmante. Conflictul deschis din Orientul Mijlociu, situația din Marea Roșie și evoluțiile îngrijorătoare din Sahel, toate acestea au un impact sistemic asupra propriei noastre securități. Schimbările climatice, dificultățile economice și migrația ilegală continuă să genereze la rândul lor un impact negativ, sporind complexitatea dinamicii globale. Pe lângă toate aceste provocări, asistăm la o criză a valorilor și, din ce constat, la o criză de încredere a publicului în instituțiile noastre. Ne confruntăm, într-adevăr, cu o erodare a valorilor la nivelul Uniunii Europene, ceea ce alimentează percepția de declin pe care unii o au despre Europa sau, cel puțin, despre rolul de lider și rolul global al Europei. De aceea, trebuie să facem mai mult pentru a promova sentimentul - și certitudinea - că facem parte cu toții din aceeași comunitate de valori, care trebuie protejată de fiecare dintre noi.
Stimați membri ai Parlamentului European,
Într-un astfel de moment crucial, ne stau în față întrebări fundamentale. Trebuie să le răspundem împreună, ca europeni, cu viziune, curaj și responsabilitate. În primul rând, «Ce putem face și ce trebuie să facem ca Uniune?». Provocările actuale ne împing spre o regândire transformatoare a acțiunilor noastre. Ultimii ani au dovedit că acțiunea noastră comună, ca întreg, ca o adevărată Uniune, este esențială. Unitatea noastră a fost testată în mod repetat și nu s-a clintit. Mai mult decât atât, aceasta a constituit o surpriză strategică pentru unii și ne-a adus avantaje tactice. Ar trebui să construim pe această bază. În al doilea rând, dacă ne gândim mai departe, apare o altă întrebare crucială: «Ce putem face mai mult pe plan intern?». Consolidarea rezilienței noastre interne este o condiție fundamentală pentru o Uniune mai puternică și pentru rolul său geopolitic sporit. Aceasta este poate cea mai complexă discuție. Discuția include și necesitatea de a identifica cele mai bune strategii pentru a răspunde la amenințările hibride și pentru a spori funcționalitatea sistemelor democratice. Înseamnă și dezvoltarea de politici sectoriale, precum tehnologia, inclusiv în ce privește inteligența artificială, combaterea schimbărilor climatice, stimularea competitivității prin producție industrială și lanțuri de aprovizionare durabile. Am convingerea că succesul demersurilor în aceste domenii depinde de o Piață Unică puternică, ce poate oferi soluții la multe dintre problemele cu care ne confruntăm, încurajând creativitatea și dezvoltarea pe scară largă. Noi, ca Uniune, luăm acum măsuri fără precedent pentru a ne îndepărta de o abordare reactivă în consolidarea rezilienței noastre interne. Acționăm pentru consolidarea capacităților noastre interne, în domenii precum infrastructura, tranziția ecologică și digitală, reacția la situații de urgență și dezastre naturale, eficiența energetică și lanțurile de aprovizionare. O altă linie evidentă de acțiune este aceea de a continua să sprijinim Ucraina. Trebuie să fim alături de Ucraina și de poporul său. Am această convingere în pofida anumitor voci care invocă o «oboseală a solidarității» europene. Apărarea democrației, a integrității teritoriale și a suveranității, precum și a ordinii internaționale bazate pe reguli nu poate fi supusă niciunei «oboseli». România rămâne angajată în acest efort comun. Suntem puternic implicați în sprijinirea Ucrainei, precum și a Republicii Moldova, intens afectată de criza din regiune. De asemenea, trebuie să ne concentrăm mai departe asupra securității. Ne îndreptăm acum spre o planificare comună, pe termen lung, și spre o convergență sporită în domeniul securității și apărării europene. Lucrăm în deplină complementaritate cu NATO și este într-adevăr timpul să ne îndeplinim ambițiile europene în ceea ce privește industria noastră de Apărare.
Stimați membri ai Parlamentului European,
Doresc să îmi exprim aprecierea pentru atașamentul puternic pe care acest For l-a avut mereu față de valorile fundamentale. Dar trebuie să fim conștienți cu privire la euroscepticismul în creștere. Adepții săi pot ridica probleme care sunt în parte reale, dar dau soluții greșite și periculoase care ar putea arunca în criză societățile noastre. Prin urmare, este de datoria noastră comună să fim sinceri în comunicarea cu cetățenii europeni. În al treilea rând, «Cum poate Uniunea să își proiecteze și mai mult atractivitatea în exterior?» Aceasta este o altă întrebare-cheie care trebuie abordată atunci când privim spre viitorul nostru. Cum putem rămâne atractivi ca Uniune? Răspunsul este clar. Extinderea familiei europene prin acceptarea de noi membri nu va face decât să consolideze Uniunea. Deciziile istorice luate la Consiliul European din decembrie anul trecut cu privire la Republica Moldova și Ucraina, precum și cu privire la Bosnia și Herțegovina și Georgia, reprezintă o victorie pentru întreaga Uniune Europeană. Acest Parlament a sprijinit puternic acest obiectiv și vă mulțumesc pentru asta. România - și eu personal – l-am susținut și l-am promovat intens. Și confirmă, cred, atractivitatea Uniunii într-o perioadă foarte dificilă, îi consolidează relevanța geopolitică și creează oportunități atât pentru statele membre, cât și pentru țările candidate. Extinderea reprezintă o parte esențială a răspunsului nostru strategic la evoluțiile geopolitice și o investiție cheie într-o pace durabilă, în stabilitate și în democrație în Vecinătatea noastră. În același timp, Uniunea Europeană trebuie să își asume un rol principal la nivel mondial în menținerea ordinii internaționale, ca o precondiție pentru păstrarea modului nostru de viață și a valorilor noastre. Ponderea economică a Uniunii Europene trebuie să fie reflectată de rolul său politic la nivel internațional. Provocările cu care ne confruntăm sunt globale, iar unele dintre ele pot fi rezolvate doar prin promovarea relațiilor cu parteneri care au valori și interese similare. Asigurarea acestei rețele strategice de parteneriate reziliente ne va face mai puternici și mai competitivi pe termen lung. De aceea, trebuie să ne intensificăm eforturile de deschidere la nivel mondial către Africa, Asia-Pacific și America Latină. Și trebuie să consolidăm în continuare legătura transatlantică - acest aspect este crucial pentru succesul nostru! Două ultime întrebări apar în reflecția noastră: «Dispunem de mijloacele necesare pentru a ne atinge obiectivele? Și care este calea de urmat, care este viitorul Uniunii?». Uniunea dispune de instrumente juridice și instituționale pentru a-și atinge obiectivele, iar răspunsul la pandemie și la criza care a urmat este edificator în acest sens. Dar este la fel de evident că trebuie să eficientizăm capacitatea noastră de luare a deciziilor. Trebuie să analizăm îndeaproape ce măsuri pot fi luate într-un context în care unii consideră că o eficiență reală a mecanismelor de luare a deciziilor este imposibilă fără redeschiderea Tratatelor, în timp ce alții exclud în mod radical această posibilitate. Nu există nicio îndoială că măsuri precum cele discutate în legătură cu Votul cu Majoritate Calificată în domenii specifice ale politicii externe și de securitate pot fi luate fără redeschiderea Tratatelor. Fără a exclude modificarea Tratatelor la un moment dat, trebuie să folosim toate posibilitățile disponibile în cadrul Tratatelor pentru un proces de luare a deciziilor mai ușor și mai rapid. România este pe deplin angajată în acest exercițiu. Stimați membri ai Parlamentului European, În pofida opiniilor unora, suntem mai puternici acum decât eram acum cinci ani. Am dat dovadă de o unitate remarcabilă în, probabil, cele mai dificile circumstanțe cu care a trebuit să ne confruntăm ca Uniune. Cu toate acestea, mai avem mult de lucru. Construcția noastră europeană comună este, până la urmă, un proiect aflat în curs de desfășurare. Așa cum afirma Jacques Delors, liderul european vizionar căruia i-am adus recent un omagiu, «Modelul european este în pericol dacă eliminăm principiul responsabilității personale». Prin urmare, dragi colegi, este responsabilitatea noastră comună de a face tot ce putem pentru toți cetățenii noștri. Avem o responsabilitate specială față de tinerii noștri. Generațiile viitoare privesc spre noi cu speranță și optimism în vremuri volatile din punct de vedere geopolitic și marcate de dificultăți socio-economice. Viitorul Europei depinde de capacitatea Uniunii de a le oferi răspunsuri sincere și de a le livra rezultate concrete în ceea ce privește educația, sănătatea, prosperitatea, securitatea climatică și oportunitățile de angajare. În urmă cu cinci ani, am adoptat Declarația de la Sibiu. Cele 10 angajamente asumate atunci sunt în continuare valabile. Unitatea, solidaritatea, coeziunea, statul de drept - acestea continuă să se afle în centrul acțiunii noastre europene comune. În ceea ce mă privește, voi rămâne, în eforturile mele viitoare, profund fidel acestor valori și principii - și sunt convins că acestea reprezintă baza pentru activitatea pe care o desfășurați și dumneavoastră aici, în Parlamentul European. Cred, de asemenea, că, împreună, putem menține Uniunea pe calea succesului, rămânând fideli viziunii noastre privind o Europă unită și mai puternică".
