Publicația independentă de limbă rusă The Insider a inaugurat ceea ce promite a fi o serie de investigații menite să dezvăluie cine sunt politicienii europeni recrutați de serviciile de spionaj ale Moscovei cu un articol în care arată cum a colaborat, vreme de două decenii, eurodeputata letonă Tatiana Jdanok (sau Tatjana Ždanoka) cu FSB (serviciul secret al Federației Ruse care provine din fostul KGB).
După ce a pierdut „bătălia” pentru menținerea Letoniei în URSS la sfârșitul anilor 1980, Jdanok, 74 de ani, a sprijinit în mod deschis politicile și interesele Moscovei la Riga și la Strasbourg, fiind, printre altele, unul dintre cei 13 eurodeputați care, în martie 2022, au votat împotriva condamnării invaziei din Ucraina. The Insider afirmă că, pe baza corespondenței private la care a avut acces, Jdanok a fost recrutată, cel puțin din 2004, de către FSB, fiind în legătură cu cel puțin doi agenți ai Serviciul al cincilea al FSB.
De altfel, în 2005, Serviciul de Securitate Internă al Estoniei (KaPo) preciza, în raportul său anual public, că Alianța Europeană Rusă, în care este membră Jdanok, nu este altceva decât o acoperire pentru FSB, înființarea acesteia fiind „pregătită la Sankt Petersburg și prezentată ca un triumf în raportul adresat direct directorului FSB”.
Jdanok a ținut legătura o perioadă cu Dmitri Gladei (în prezent un veteran pensionat în vârstă de 74 de ani al FSB, Sankt Petersburg).
Din 2013, Jdanok a început să trimită rapoartele de informații la o altă adresă de mail, folosită, după cum a reușit Insider să afle, de Serghei Beltiukov, ofițer FSB activ, tot din Sankt Petersburg.
Publicația Deschide.md completează ancheta celor de la Insider arătănd că eurodeputata Tatiana Jdanok are legături strânse cu R. Moldova și cu politicienii pro-ruși moldoveni. Pe lângă faptul că a fost vicepreședinte al Delegației UE-R. Moldova, aceasta a facilitat accesul socialiștilor la diferite evenimente organizate la Bruxelles și a apărut cu regularitate în spațiul mediatic moldovenesc, oferind interviuri și participând la emisiuni, în care a criticat inclusiv apropierea R.Moldova de Uniunea Europeană cu argumente ale propagandei ruse. și a repetat retorica Rusiei.
Eurodeputata FSB a fost vicepreședinte al Delegației UE-R. Moldova în perioada 2009-2014 și 2019-2022. Deși misiunea sa era să promoveze și să faciliteze apropierea R. Moldova de UE, Jdanok folosea statutul său pentru a critica Acordul de Asociere și a propaga dezinformarea lansată de Rusia.
Astfel, într-un interviu oferit la sfârșitul anului 2014 portalului ”Komsomolskaia Pravda v Moldove”, eurodeputata afirma că Uniunea Europeană ar folosi R. Moldova ca pe un fragment al noului „Zid al Berlinului” împotriva Rusiei.
„Da, Moldova este un fragment (al noului ”Zid al Berlinului”, n.r.). De fapt, și noi, cele trei țări baltice, suntem un alt fragment. Formal, suntem membri UE, dar suntem folosiți doar pe post de berbec împotriva Rusiei. Acum, mulți politicieni din Vest spun că nouă ni se impune, practic, această politică antirusă.”
Fosta eurodeputată Monica Macovei era la acea vreme președinta Delegației UE-R. Moldova și reliefa pentru Europa Liberă atitudinea revoltătoare a colegei din Letonia:
„Știți ca unul dintre vicepreședinții Delegației cu Moldova, Tatiana Jdanok, care provine din minoritatea rusă din Letonia, în timpul referendumului din Crimeea și a celui din Găgăuzia, a fost pe toate televiziunile rusești îndemnând lumea să voteze ”DA” la referendum. Spunea că UE este un lucru rău, îndemnând populația să refuze UE. Deci vine această delegație care este a Parlamentului European, care are o strategie politică: vrea relații cu R. Moldova și o ajută în parcursul său european. I-am spus că ceea ce susține ea este exact contrariul. Dacă nu crezi in politicile UE, de ce mai vii? Acesta este sabotaj. Am citit in presă că este cercetată ca fiind agent sovietic.”
Este vorba despre referendumul organizat în autonomia găgăuză în 2 februarie 2014. În urma acestuia, 98,9% dintre locuitorii Găgăuziei au declarat că susțin independența, în cazul în care R. Moldova și-ar pierde suveranitatea, iar 98,47% dintre ei au spus că își doresc ca R. Moldova să adere la Uniunea Vamală Rusia -Belarus - Kazahstan.
Cele două referendumuri au fost anticonstituționale și nu au creat efecte juridice.
În iunie 2022, parlamentul leton a aprobat un amendament la legea care interzice „persoanelor și organizațiilor politice orientate spre Kremlin” să candideze pentru funcții publice în Letonia, motiv pentru Jdanok nu mai candidează pentru Parlamentul European în acest an.
Jdanok a negat acuzațiile. Parlamentul European spune că a luat foarte în serios dezvăluirile de presă și că a fost deschisă o anchetă. The Insider apreciază că Jdanok a fost motivată în primul rând de ideologie, mai degrabă decât de câștigurile materiale.