Unionismul românesc e cel mai sănătos răspuns pe care îl putem da în calea expansionismului rusesc

Una dintre cele mai nocive afirmații răspândite în spațiul public din România de către vectori ai stângismului mai mult ori mai puțin radical, dintre care nu puțini adesea exprimându-se în numele unor valori pe care le putem regăsi lesne în sfera a ceea ce în timpuri de tristă amintire se numea "internaționalism", este ideea conform căreia unionismul ar fi de-a dreptul un soi de "extremism" prin care s-ar dori nici mai mult și nici mai puțin decât "să se intervină în treburile interne" ale Republicii Moldova, care potrivit aceluiași narativ ar reprezenta în cel mai profund sens al cuvântului o "altă țară", unde ar trăi un "alt popor". 

De ce nu chiar "poporul moldovenesc" inventat de bolșevici, în baza directivelor ideologice ale Internaționalei a Treia din 1919? Nu există insultă mai josnică pentru adevărul istoric și pentru jertfa românilor de pe ambele maluri ale Prutului decât această narațiune eminamente rusească și antiromânească desprinsă direct dintre pânzele de păianjen ale celui mai sulfuros comunism sovietic. Unionismul românesc nu este nici pe departe așa cum se caută a se acredita, în cel mai fals chip, un produs al unor formațiuni extremiste ori expresia unor personaje publice care parazitează fără rușine teme fundamentale pentru România, ci este însăși testamentul celor mai mari personalități românești cu care am avut onoarea de a fi contemporani după căderea dictaturii comuniste: Majestatea Sa Regele Mihai I al României și Corneliu Coposu. 

Ca liberal, am cunoscut personal mari români unioniști, veterani ai PNL-ului Brătienilor, precum Radu Câmpeanu, Neagu Djuvara și Radu Ciuceanu.

Unionismul românesc de după 1989 este produsul gândirii naționale a partidelor istorice, PNL și PNȚ-CD, cu susținerea necondiționată a Casei Regale de România! 

Interpunerea în mesajul unionist a unor forțe politice populiste, nostalgic ceaușiste ori rusofile, din trecut ori din prezent, nu este decât o diversiune prin care s-a încercat și se încearcă, cu atât mai mult azi, când agresiunea criminală rusească este lângă noi, a se duce în derizoriu și a se căuta compromiterea definitivă a idealului Unirii Republicii Moldova cu România! Chiar crede oare cineva că ar fi necesar a se mesteca, de-a dreptul pe literele ambasadei sovietice, aceste aserțiuni extrase direct din propaganda totalitară din anii sovietizării României? Cui folosește bau-bau-ul ăsta de a suprapune peste unionismul legitim moral, valid istoric și legal din perspectiva dreptului internațional, tot felul de etichete imunde care par copiate direct după manualele de război hibrid rusești? României sigur nu! 

Trebuie lăsată orice urmă de ipocrizie și spus adevărul: soluția naturală pe termen mediu și lung pentru Republica Moldova este Unirea cu Țara Mamă, România. Trebuie să învățăm din tragedia care se întâmplă acum în Ucraina și să nu mai lăsăm loc în spațiul public românesc pentru toate minciunile rusești împachetate în fel și chip, dar care au același scop final, ruperea Republicii Moldova de direcția sa către România, Uniunea Europeană și lumea liberă a democrațiilor occidentale și menținerea sa în sfera de influență a Moscovei. 

Unionismul românesc este cel mai sănătos răspuns pe care îl putem da în calea brutalului expansionism rusesc!