"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
După o ascensiune politică uimitoare, Gabriel Attal, în vârstă de 34 de ani, a preluat marți funcția de prim-ministru al Franței.
Cu un trecut de privilegiat al sorții, se așteaptă ca primul șef de guvern care și-a declarat deschis orientarea homosexuală să aducă un suflu nou de energie guvernului lui Emmanuel Macron, șubrezit tot mai mult în ultimele luni de protestele masive privind reforma pensiilor, de lipsa unei majorități parlamentare și de nivelul mic de încredere din partea populației.
Macron speră ca tinereța și elanul lui Attal să trezească interesul unui segment important al populației votante, cel al tinerilor alegători deziluzionați care ar putea fi impulsionați să exprime opțiunea la importantele alegeri europene din iunie.
Sarcina cea mai presantă a lui Gabriel Attal va fi să se asigure că guvernul nepopular al lui Macron se află totuși în poziția de a depăși partidul de extremă dreapta al lui Marine Le Pen, Frontul Național, care continuă să câștige teren pe o platformă anti-imigrație și anti-islam.
Gabriel Attal și Emmanuel Macron
La fel ca în alte părți ale Europei, extrema dreaptă din Franța se adapă din criza globală a costului vieții, problemele migrației și din resentimentele față de o clasă politică - și de un președinte - văzute ca inadecvate. Cota de încredere al lui Macron în rândul publicului a mai scăzut cu un procent în ianuarie, ajungând asffel la 27%, potrivit unui sondaj lunar Elabe pentru ziarul economic "Les Echos", arată France24.com.
Și exact în ziua în care Attal își prelua mandatul, un aliat important al lui Macron avertiza că Europa riscă să devină "neguvernabilă", deoarece rezultatele bune ale ale partidelor de extrema-dreaptă în alegerile din UE amenință să slăbească structura integrării europene. Aliatul este eurodeputatul Stéphane Séjourné, liderul grupului centrist Renew Europe, a treia forţă politică din Parlamentul European, după Partidul Popular European (PPE) şi Socialiştii şi Democraţii (S&D).
Confirmându-și alegerea lui Attal într-o postare pe X, Macron i s-a adresat direct acestuia, afirmând că știe că poate conta pe „energia și angajamentul" tânărului premier pentru a readuce spiritul de „excelență și îndrăzneală" din 2017, când președintele francez își prelua primul mandat.
Dar unele figuri guvernamentale cu greutate nu sunt mulțumite de ascensiunea fulminantă a unui om cunoscut, până mai ieri, printre colegii miniștri drept "tânărul Gabriel".
Poziția sa combativă este contrară celei a predecesoarei sale Élisabeth Borne, în vârstă de 62 de ani, al cărei comportament sobru și auster era respectat de colegi, dar care refractară la politica de tip „pe repede înainte”. Borne a demisionat luni, după mai puțin de doi ani de mandat, fiind a doua femeie prim-ministru al Franței.
Intrând în politică la o vârstă foarte tânără, Attal a atras comparații inevitabile cu Macron însuși, care a devenit cel mai tânăr președinte al Franței la vârsta de 39 de ani.
Cel mai tânăr prim-ministru anterior a fost Laurent Fabius, numit șef al guvernului de către François Mitterand în 1984, la vârsta de 37 de ani.
Presa franceză a sugerat că Attal i-ar putea succeda lui Macron atunci când acesta va ajunge la finalul celui de-al doilea mandat, în 2027. El s-a dovedit deja a fi unul dintre cei mai ambițioși miniștri din guvern, în ciuda lipsei de experiență.
Lui Attal i-a luat doar puțin peste un deceniu pentru a ajunge de la un simplu stagiar în Ministerul Sănătății la a doua cea mai înaltă funcție din Republica Franceză.
Născut în suburbia Clamart din sudul țării în 1989, Attal a crescut la Paris cu trei surori mai mici. Tatăl său, Yves Attal, de origine evreiască-tunisiană, a fost un producător de film de succes. A decedat în 2015. Mama sa, Marie de Couriss, a lucrat, de asemenea, în industria cinematografică și provine dintr-o familie de creștini ortodocși din Odesa (Ucraina), fiind crescut, după unele surse, în credința maternă.
Attal a urmat cursurile École alsacienne, o școală privată din inima Parisului, iar ulterior a absolvit prestigioasa universitate Sciences Po (Institutul de Studii Politice din Paris). La vârsta de 17 ani s-a înscris în Partidul Socialist și a susținut-o pe candidata de atunci a acestuia, Ségolène Royal, la alegerile prezidențiale din 2007.
Marisol Touraine, fost ministru al Sănătății în timpul lui François Hollande și mama unuia dintre colegii săi de clasă, i-a oferit lui Attal un loc de muncă în 2012, care a dus la un post cu normă întreagă în minister la vârsta de 23 de ani. În timp ce ocupa acest post, Attal a fost, de asemenea, consilier local în Vanves, o municipalitate din suburbia de sud-vest a Parisului.
Attal a fost unul dintre primii care au părăsit Partidul Socialist, în 2016, pentru a se alătura mișcării „En Marche!”, care se afla la început, a lui Macron, fiind ales în Adunarea Națională (camera inferioară a parlamentului francez) un an mai târziu, în 2017.
La 29 de ani, a devenit ministru adjunct al Educației, fiind cel mai tânăr membru al guvernului din timpul celei de-a cincea Republici postbelice. În timpul pandemiei Covid-19, care a luat 166.176 de vieți în Franța, Attal a fost numit purtător de cuvânt al guvernului de către fostul premier Jean Castex și a devenit rapid un nume cunoscut.
Attal s-a numărat printre cei care au apărat proiectul de lege extrem de controversat al lui Macron privind reforma pensiilor. Apoi, în iulie 2023, a fost numit ministru al Educației, una dintre cele mai importante și mai sensibile poziții de cabinet din punct de vedere politic.
Tensiunile din școlile publice franceze au crescut în ultimii ani, cazurile de violență între elevi și profesori stârnind dezbateri naționale intense. Luna trecută, o elevă de 12 ani a amenințat un profesor cu un cuțit de bucătărie într-o școală din nordul Franței. În octombrie, un elev islamist radicalizat și-a înjunghiat mortal fostul profesor. Iar într-un caz care a șocat națiunea și a stârnit un val de durere, Samuel Paty, un profesor de istorie și geografie în vârstă de 47 de ani, a fost atacat și decapitat de un alt elev radicalizat într-o suburbie a Parisului în octombrie 2020.
Fiind el însuși victimă a bullying-ului în timpul școlii, Attal a promis că va face din combaterea acestui fenomen o prioritate, după ce o serie de sinucideri în rândul elevilor care au ținut prima pagină a ziarelor în ultimii ani. Attal și-a unit forțele pe această temă cu prima doamnă Brigitte Macron, care este foarte interesată de acest subiect, ea însăși fiind fostă profesoară (inlusiv a celui care avea să-i devină soț).
Cea mai controversată măsură a sa a venit la mai puțin de două luni de la preluarea funcției, când a interzis abaya în instituțiile de învâțâmânt, vestimentație lungă purtate de unele femei și fete musulmane. Interdicția a stârnit însă un val de furie în întreaga țară, criticii susținând că hainele largi nu constituie o manifestare „ostentativă" a religiei (interzisă în școlile franceze din 2004) și nu ar trebui interzise. Măsura i-a adus, totuși, un plus de popularitate în rândul multor alegători de dreapta, în ciuda faptului că Attal însuși provine din stânga.
Attal este primul premier francez care și-a declarat deschis orientarea sexuală, fiind într-un parteneriat civil cu Stéphane Séjourné (foto jos), europarlamentarul mai sus menționat (în vârstă de 38 de ani și secretar general al partidului de guvernământ al lui Macron). Attal decis să admită că este homosexual când un fost coleg de clasă a publicat o carte în 2018, în timp ce era ministru adjunct la Ministerul Educației în timpul primului mandat al lui Macron.
Stéphane Séjourné, partenerul de viață al premierul francez
Attal este cea mai populară figură din guvern, mai mult de o treime dintre respondenții unui sondaj de opinie susținând ipotetica (la acel moment) sa numire în funcția de prim-ministru, într-un sondaj Odoxa publicat săptămâna trecută. „Tinerețea, opinia publică și capacitatea reală sau potențială de a conduce campania pentru alegerile europene au făcut diferența" în această alegere, a declarat pentru AFP o sursă apropiată președinției.
O remaniere guvernamentală mai amplă este așteptată în această săptămână, Macron încercând să-și pună la punct echipa alături de care să gestioneze ultimii trei ani ai președinției sale.
Surse text: Reuters, France24, AFP
