"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Nu de puține ori, titlurile presei ucrainene fac trimitere la cazuri, acuzații și suspiciuni de corupție. Marea majoritate se referă la oficiali corupți, dosarele fiind unele majore. Numele de familie ale respectivilor sunt notorii în Ucraina, unele fiind cunoscute și în străinătate. Din când în când se prezintă știri privind reținerea diverșilor corupți, vorbindu-se despre ”dreptate” și despre o ”victorie” a luptei anti-corupție. Și totuși parcă nu este așa! Trece puțin timp, iar personajele odinioară reținute reapar în spațiul public, declarând diverse pentru presei, numai că de data aceasta apar fără cătușe. De o astfel de ”magie” beneficiază din plin destui oficiali corupți, care iată că sunt lăsați să zburde în voie, în pofida reținerilor și a rechizitoriilor. Având în vedere cele de mai sus, Podul.ro a încercat să afle care e secretul libertății lor permanente.
Documentând o serie de cazuri, am observat că, pe lângă posibila conivență a infractorilor cu autoritățile ce desfășoară ancheta, dincolo de mituirea unor oameni din Justiție și de jocurile unor avocați ”ai diavolului”, legislația ucraineană prezintă o serie de lacune serioase.
Având obiectivul de a-i condamna și a-i întemnița pe funcționarii corupți, procurorii efectuează investigații și examinări, stabilesc conexiuni penale și urmăresc tranzacții financiare, raportează suspiciuni și transferă procedurile penale în instanță. Dar chiar și atunci, cazul poate fi închis. Pentru că nu au timp să efectueze o anchetă preliminară.
Asta în condițiile în care, în vederea reformei judiciare, deputații Dumei Supreme au modificat o serie de coduri, în special Codul de procedură penală, în ceea ce privește problemele ce țin de urmărirea preliminară. Modificarea a avut loc în 2017, cu prilejul adoptării de către Dumă a unui proiect de lege care a fost prezentat drept ”necesar” pentru activitatea Curții Supreme. Petro Poroșenko – președintele de atunci al Ucrainei – a definit-o ca fiind ”urgentă”. Drept urmare, parlamentarii au votat în masă amendamentul nr. 109, acesta fiind propus de Andrei Lozovoy, membru al Partidului Radical al lui Oleg Lyashko. De atunci, amendamentele votate în această speță au fost numite ”amendamentele Lozovoy”.
Andrei Lozovoy a explicat că perioada anchetei trebuie limitată întrucât, altminteri, autoritățile amână în mod artificial, într-un caz sau altul, examinarea procedurilor penale.
Cu toate acestea, în urma rezultatelor obținute în 2018 (primul an în care au intrat în vigoare modificările), Consiliul de Control Public din subordinea Biroului Național Anticorupție (NABU) a avertizat că modificările pun în pericol caracterul complet al investigațiilor.
”Acest lucru este valabil mai ales pentru infracțiunile economice și de corupție, în cazul cărora ancheta presupune o muncă analitică amănunțită. De exemplu, investigarea schemelor complexe de corupție pentru deturnarea fondurilor obținute din străinătate poate dura mai mult de un an. Conform NABU, dezvăluirea unor clauze confidențiale bancare durează aproximativ 7-10 luni, ulterior fiind necesare investigații de specializare”, se arată în analiza Consiliului Public de Control.
Perioada de la începerea unei cercetări preliminare până la sesizarea unei persoane cu privire la suspiciunile ce planează asupra ei este de 12 luni pentru infracțiuni minore și de 18 luni pentru infracțiuni grave și foarte grave. Numărătoarea inversă începe atunci când procesele penale sunt înregistrate în Registrul Unificat al cercetărilor preliminare. Judecătorul de instrucție poate prelungi perioada de urmărire preliminară la 6 și 12 luni.
Cu alte cuvinte, chiar dacă există dovezi că cineva a săvârșit o infracțiune de corupție, procedurile sfârșesc prin a fi închise doar pentru că procurorii nu au timp să o investigheze corespunzător și să raporteze suspiciunea conform noilor intervale stabilite de modificările aduse Codului de procedură penală. După raportarea suspiciunii, perioada totală de anchetă preliminară nu poate depăși 12 luni – acesta este intervalul maxim pentru infracțiunile grave și foarte grave.
Distrugerea dosarelor de corupție
La 10 aprilie 2023, Transparency International Ucraina a avertizat că amendamentele Lozovoy distrug dosarele de corupție: ”În a doua jumătate a anului 2022, prima instanță a Curții Supreme Anticorupție (VAKS) a închis trei procese penale ale NABU-SAP (Parchetul Specializat Anticorupție) cu pierderi probabile de milioane de dolari pentru stat. Vorbim despre dosarele ”Ukrzaliznytsia” (transportul feroviar din Ucraina), ”Dubnevychi” (rechizitoriul în privea pe frații Dubnevychi) și ”Oschadbank” (dosarul viza Banca de Stat a Ucrainei). Motivul pentru care aceste cazuri au fost închise este unul și același: sfârșitul perioadei de investigație”.
Dosarul ”Oschadbank” acuza un prejudiciu de 20 milioane dolari, speța în care era anchetat deputatul Yaroslav Dubnevych reclama un prejudiciu de 2,5 milioane dolari, iar dosarul TPP (centrala termică) acuza un prejudiciu de 36,7 milioane dolari. Toate închiderile de dosare au fost anulate printr-un recurs.
La 12 octombrie 2023, VAKS a închis urmărirea penală împotriva lui Vadym Alperin – supranumit ”nașul contrabandei din Ucraina” –, care fusese acuzat de organizarea unei scheme de reducere a taxelor la importul de mărfuri, prejudiciind statul cu 1,7 milioane de dolari.
Rotterdam+” este cel mai mare dosar de corupție care a fost închis de o manieră similară. Procurorul de caz urmează să facă recurs la această decizie. De notat că, anterior, dosarul a mai fost închis de patru ori (!), ulterior închiderile fiind anulate.
Rotterdam+ a fost o formulă care a determinat costul energiei electrice în 2016-2019. Costul cărbunelui utilizat de centralele termice ucrainene depindea de ce se întâmpla la nivel mondial și se baza pe prețul cărbunelui listat la bursa internațională de pe portalul ”Rotterdam”. Prețul final includea și costurile livrărilor către Ucraina. La prețurile prezentate de portal, cărbunele nu a fost cumpărat de Olanda, de exemplu, ci a fost cumpărat de Ucraina, Rusia și teritoriile ucrainene ocupate temporar de trupe rusești.
Drept urmare, consumatorii ucraineni au plătit în plus 505,6 milioane de dolari. Cel mai mult s-a îmbogățit oligarhul Rinat Akhmetov, întrucât concernul său – DTEK – deținea monopolul pe piața ucraineană. Cu toate acestea, o anchetă necesită mult timp pentru a demonstra implicarea și a declara suspiciunea în conformitate cu modificările aduse Codului de procedură penală.
Directorul Centrului Anticorupție – l-am numit pe Vitaliy Shabunin – a avertizat că, mulțumită ”amendamentelor Lozovoy”, inculpații din peste 30 de mari dosare de corupție, inclusiv cunoscutul oligarh Igor Kolomoisky, pot evita tragerea lor la răspundere.
La 5 decembrie 2023, ambasadorii țărilor G7 au declarat public și fățiș: ”Vă sfătuim să luați ca bază proiectul actual (reforma SAP – n. red.) și să anulați amendamentele lui Lozovoy”.
Cu toate acestea, la 6 decembrie, Comisia de aplicare a legii din cadrul Radei Supreme – comisie condusă de Serhiy Ionushas (Partidul ”Sluha Narody”) – a adoptat o versiune a proiectului de lege privind reforma SAP, care însă NU anulează complet amendamentele lui Lozovoy. Prevederile acestor modificări sunt abrogate doar parțial.Mai exact, Comisia de aplicare a legii propune să renunțe la norma-cheie a ”amendamentelor lui Lozovoy”, care prevede că baza pentru închiderea procedurii după notificarea unei persoane de suspiciune este expirarea perioadei de investigație preliminară. Adică, deputații anulează doar termenele dosarelor până la ridicarea suspiciunii.
Există o cale de ieșire din această situație?
Organismul care a adoptat amendamentele – Rada Supremă – le poate anula. O convocare a Radei a încercat să le anuleze încă din 2019, însă fără succes.
În august 2023, deputații au anulat termenele cercetării preliminare pentru crime de război, întrucât, din cauza numărului mare de procese penale împotriva rușilor și colaboraționiștilor, anchetele pot dura și ani de zile.
În ceea ce privește procesul penal în cazul faptelor de corupție, deputații au înregistrat proiectul de lege nr. 10100, care propune:
– desființarea termenului de prescripție pentru infracțiunile de corupție comise în timpul Legii marțiale;
– suspendă termenul de prescripție pentru infracțiunile grave și foarte grave săvârșite în perioada Legii marțiale;
– anularea termenilor de cercetare preliminară până când persoana în cauză este înștiințată de suspiciune;
În nota explicativă, deputații precizează că prelungirea termenului de prescripție pentru infracțiunile de corupție este un instrument important pentru asigurarea cererii publice de justiție și pentru respectarea standardelor și cerințelor internaționale.
”Proiectul de lege propune să se stabilească faptul că infracțiunile de corupție grave și foarte grave comise în timpul Legii marțiale nu au un termen de prescripție. Acesta ar trebui să fie un semnal important pentru societate și o manifestare a voinței politice de a asigura inevitabilitatea pedepsei pentru fapte de corupție”, se arată în nota de fundamentare.
În plus, directorul Centrului Anticorupție – Vitaliy Shabunin – a înregistrat o petiție către președintele Zelenski în care se solicită anularea completă a ”amendamentelor Lozovoy”. În numai câteva ore, petiția a obținut numărul necesar de semnături pentru examinare – 25.000. În prezent este așteptat răspunsul lui Zelenski.
În context european
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat în repetate rânduri necesitatea de a se asigura că persoanele acuzate nu sunt acuzate prea mult timp și inadmisibilitatea șederii excesive a persoanelor acuzate într-o stare de incertitudine cu privire la rezultatul acuzațiilor penale împotriva lor. Adică, ”condițiile rezonabile” prevăd că fiecare are dreptul fie ca acuzația împotriva sa să devină subiectul procedurilor judiciare cât mai curând posibil, fie ca procedura penală relevantă să fie închisă.
Pe baza acestui principiu, ”amendamentele lui Lozovoy” au fost adoptate în conformitate cu articolele Convenției Europene a Drepturilor Omului. Adică, dacă urmărirea penală nu îndeplinește termenele stabilite pentru efectuarea unei anchete preliminare, ar trebui oprită ingerința în drepturile și libertățile unui cetățean, iar procedura penală ar trebui închisă.
De altfel, totul ar trebui să funcționeze în așa fel încât cerința de a stabili validitatea unei acuzații penale într-un termen rezonabil să nu permită întârzieri nejustificate în ancheta preliminară. Asta pentru că au existat precedente când oamenii legii au practicat suspendări fără temei ale anchetei pe motive exagerate. În cazul în care judecătorul de instrucție constată drept neîntemeiată suspendarea urmăririi preliminare, termenele suspendării sunt cuprinse în termenele cercetării preliminare, ceea ce duce adesea la închiderea urmăririi penale.
O respingere completă a termenului de prescripție poate deschide largi oportunități pentru agenții de aplicare a legii fără scrupule de a abuza.
Explicațiile unui avocat
Pe blogul său, avocatul Yuriy Radzievsky remarcă faptul că propunerea de a desființa termenul de prescripție pentru infracțiunile grave și foarte grave de corupție săvârșite în timpul Legii marțiale (așa cum propune proiectul de lege nr. 10100) este justificată chiar de obligațiile Ucrainei, acestea rezultând dintr-o serie de tratate internaționale.
”Dar aceste acorduri internaționale prevăd doar necesitatea stabilirii unor ‹limite de timp rezonabile› adecvate pentru infracțiunile de corupție, și nu o respingere completă a acestora”, explică avocatul.
Din moment ce e stipulată în Codul de procedură penală al Ucrainei, perioada specificată poate fi prelungită în mod repetat de către un judecător de instrucție, la cererea unui procuror sau a unui anchetator îndrituit.
”Controlul judiciar în această etapă este în mod evident necesar, întrucât previne posibilele abuzuri ale agenților de aplicare a legii în ceea ce privește presiunea asupra cetățenilor și întreprinderilor prin așa-numitele proceduri de fapt”, se precizează pe blogul amintit.
În ceea ce privește argumentul despre ”nerespectarea termenului, care poate avea drept consecință închiderea procesului penal”, se propune luarea unor decizii de personal privind anchetatorii, procurorii incompetenți și cei care se află într-o înțelegere subterană cu inculpații.
